Horvat, Irina Liuba: Icoane din colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare (Satu Mare, 2014)
Introducere
Introducere în anul 2012 apărea volumul doi al culegerii privind episcopia de Mukacevo care cuprindea 166 de documente inedite din perioada 1731-1750. lată că în acest an reuşim să scoatem volumul al lll-lea care cuprinde 118 documente. Apariţia acestui volum este posibilă datorită colaborării strânse cu Arhiva de Stat a Regiunii Transcarpatia dar şi a sprijinului financiar mai mult decât generos al Uniunii Europene printr-un proiect european, HUSKROUA 1101/140, dar şi al Consiliului Judeţean Satu Mare. Volumul cuprinde documente din perioada 1750-1762, ani de profunde transformări şi reforme iniţiate de împărăteasa Maria Terezia căreia, îi revine meritul de a fi iniţiat procesul intrării Austriei în modernitate1, ghidată de o clarviziune politică fără egal. Din punct de vedere al vieţii religioase, Maria Terezia s-a manifestat ca o fermă apărătoare a catolicismului, fiind ea însăşi o ferventă catolică, considerată de istorici o ilustrare vie a ideii de "pietas habsburgica". Cum se reflectă aceasta în domeniul bisericii? în primul rând împărăteasa a întreprins eforturi susţinute pentru a cunoaşte situaţia reală din interiorul bisericii greco-catolice de Mukacevo, ordonând încă din anul 1748 vizitaţiile canonice ale episcopului catolic de Eger, Barkóczy, în comitatele Satu Mare, Ugocea, Bereg, Szabolcs şi Maramureş iar apoi asigurând condiţiile pentru ca episcopul Mihail Olsavszky de la Mukacevo să înceapă în anul 1750 inspecţia parohiilor din întinsa lui eparhie2. Vizitaţia episcopului Olsavszky, de altfel obişnuit cu astfel de eforturi, pentru că anterior a vizitat cel puţin de 2 ori parohiile româneşti din Transilvania în anii 1747- 1748, a durat până în anul 1752. De remarcat că în lunile ianuarie-aprilie ale anului 1750 a vizitat Viena unde a avut întâlniri cu diferiţii demnitari ai imperiului, inclusiv cu împărăteasa Maria Terezia, încercând cu acest prilej să militeze pentru canonizarea episcopiei de Mukacevo şi altfel să scape de sub jugul tot mai apăsător al episcopiei catolice de Eger. în acest timp a adresat mereu rapoarte Consiliului Locumtenenţial sau chiar împărătesei în legătură cu situaţia găsită în comitatele vizitate3, expediind în 25 iunie 1753 un impozant raport Consiliului Locumtenenţial (doc. 34)4 iar în 1756 chiar împărătesei Maria Terezia (doc. 51). Cu toate că rapoartele episcopului Olsavszky au încercat să atenueze realităţile găsite în teren (de exemplu raportarea unui număr mai mic de credincioşi în fiecare din comitatele vizitate, diminuarea numărului preoţilor greco-catolici sfinţiţi în mediul ortodox etc.), datele consemnate în protocoalele propriu zise ale vizitaţiei, sunt extrem de importante, oferind o radiografie aproape completă a situaţiei religiei greco-catolice din nordul Ungariei la jumătatea veacului al XVIII-lea. Ele oferă de asemenea date privind situaţia economică a parohiilor, numărul populaţiei, situaţia învăţământului şi chiar situaţia sanitară prin consemnarea existenţei moaşelor în satele vizitate. Ne putem de asemenea face o imagine amplă asupra nivelului intelectual al preoţilor, a averii şi stării bisericilor. Imaginea generală care se desprinde din aceste vizitaţii este că biserica greco-catolică de Mukacevo era departe de statutul celorlalte biserici din regat (catolică, calvină sau luterană). Multe dintre parohii erau extrem de 1 Henri Bogdan, Histoire des Habsbourg des origines á nos jours, Paris, 2005, p. 229. 2 Hodinka Antal, A Munkácsi görög-katholikus püspökség története, Budapest, 1909, p.600-603. Copia diplomei de investire a lui Olsavszky cu dreptul de a face vizitaţia canonică este publicat de Dulişkovici I, Istoriceskiia cerţi Ugro Russkih, III, Ungvár, 1877, p. 153-154. 3 Ovidiu Ghitta, La visite pastorale de I évéque Manuel Olsavszky dans les comitats de Satu Mare et de Maramureş (1751), în Church and Society in central and Easten Europe, Cluj-Napoca, 1998, p.238-253. 4 Hodinka Antal, op.cit., p. 604. 5
