Horvat, Irina Liuba: Icoane din colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare (Satu Mare, 2014)
Lista documentelor - 5
quis / Ep<isco>pus ...» 5 cum sequentibus, eundem loannem Pap alleviante eo, quod iam fer/me duorum annor<um> subiisset carcerum squalores et ob spem futurae eius/dem emendationis ad septennium inclusive (si quid vero aut medio temporis, / aut expost in eodem animadversum fuerit, in perpetuum) omni officio et bene/ficio privari et suspendi, quin imo etiam ex Dioecesi exterminari. // Michael Manuel Olsavszki / Ep<isco>pus Munkacs<iensis> et Vicar<ius> Ap<osto>l<i>cus / m<anu> pr<opria>. // Michael Manuel Olsavszky / Ep<isco>pus Munkatsiensis loan/nem Papp Paroch<um> Leor/dinensem propter varia / commissa scelera in/carcerari curat. // 1750. Arhiva de Stat a Regiunii Transcarpatia, fond 151, opis 1, dos. 1253, fila 1-2 orig. Державний архів Закарпатської області, Ф. 151, оп.1, спр. 1253, арк.1-2, Оригінал. 5 1750 iunie 29, Groşi, loan Petkovszky145, arhidiaconul de Sătmar al uniţilor de rit grecesc cere oficial autorităţilor oraşului liber regesc Baia Mare să recunoască scutirea de contribuţia porţională a cantorului român al uniţilor din acelaşi oraş, orânduit în sinodul parohilor de la Groşi, şi, totodată, să îi acorde acestuia porţia anuală cuvenită. 29 червня 1750, Токеш. Сатмарський Архідиякон возз'єднаних грецького обряду Йоан Петковскі звернувся до влади вільного королівського міста Бая-Маре з офіційним проханням визнати звільнення від порційного податку румунського дяка возз'єднаних із того самого міста, призначеного в синод парафіяльних священиків із Токеша, і, одночасно, видати належну йому річну порцію. Ех quo praesentium exhibitor Gregorius Budai auctori/tate ab lll<ustrissi>mo, ас R<evere>ndissimo D<omi>no Ep<isco>po Munka/csiensi etc. (Tit<uli>) mihi data iam in tertium annu<m> Liberae / Regiaeq<ue> Civitatis Nagy Banya nuncupatae l<nclyto> Co<mi>t<a>tui Co/mitatus de Szathmar ingremiatae populi Graeci Ritus / unitor<um> Valachici Cantor constitutus haberetur: tales / aurem veluti immediati Ecclesiae servitores tam / de praescripto Sacror<um> Canonum quam de recepta lege / usuq<ue> roborata Inclyti Regni Hungáriáé consuetudi/ne et sanctissima praxi, immunes a publicis omnib<us>, / signanter vero a pendendo portionali quanto conservarent<ur>. His igitur omnes et singulos, quor<um> interest, tam su/premos quam eor<um> vices gerentes (necnon praementio/natae Liberae Regiaeq<ue> Civitatis Perillustrem D<omi>nu<m> ludicem / Senatumq<ue> Amplissimu<m>) titulis suis dignissimos D<omi>nos / praeattacti l<nclyti> Co<mi>t<a>tus Officiales quantiq<ue> portionalis Exa/ctores perofficiose requirendos et respective rogandos / duxi, quatenus memoratum Cantorem in dicta Ecclesi/astica immunitate permittere velint neq<ue> graventur. / Parochianis vero praesfecificati loci G<raeci> R<itus> Unitor<um> praecipitur, / quo eundem pro suo vero et indubitato Cantore agnoscere / eidemq<ue> funcţională a rămas neschimbată până în zilele noastre. Cf. Claudio Rendina, I papi Storia в segreti, voi II, Roma, 2005, p. 660 - 665 145 loan Petkovszky era născut la Tolcsva în comitatul Zemplén. A făcut studii strălucite la Institutul Pasmaneum în Viena şi apoi a absolvit filosofia la Tirnavia în anul 1737. în 10 iunie 1748 a fost numit arhidiacon al comitatului Satu Mare şi paroh în Nagykálló. Moare în anul 1754 la Máriapócs. Cf. M. Lucskai, Historia Carpato-ruthenorum, tomus IV, în Naukovii Sbirnik Muzeiu Ukrainskoi Kulturii u Svidniku (Preasev), 8, 1992, p. 104. 42
