Kinces, Diana: Tăşnad. Chid cultural. Istoric (Satu Mare, 2015)
Învăţămănt
ajungând ca în anul 1846 să aibă 253 de suflete greco-catolice. în recensământul din anul 1850 erau notaţi în localitate 181 de locuitori, din care 173 erau greco-catolici români, 6 evrei şi 2 maghiari. în 1867 satul avea 213 suflete, dar deja aveau un cantor docent la şcoala care funcţiona din 1856 şi care se ocupa de cei 15 copii. Situaţia se îmbunătăţeşte în anul 1914 când aici se consemnează existenţa a 218 credincioşi greco-catolici şi a unui număr de 44 de copii de şcoală. Conform Şematismului din anul 1930 în localitate trăiau 274 de credincioşi grecocatolici. Recensământul din anul 2011 notează prezenţa unei populaţii în număr de 180, din care 149 ortodocşi, 15 romanocatolici şi 6 greco-catolici. Biserica Ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Dintr-o monografie a şcolii aflăm că oamenii din sat au cumpărat încă înainte de 1848 o biserică de lemn din Unimăt, pe care au adus-o la Valea Morii pe roţi. De asemenea, un fapt important este că se consemnează existenţa de matricole parohiale datând din 1804, ceea ce ne atestă prezenţa bisericii. Mai târziu biserica ar fi fost distrusă în urma unui incendiu. în 1882 sătenii îşi construiesc biserica actuală din piatră, închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, construind de asemenea şi o şcoală din lut, în care îşi avea locuinţa cantorul docent George Puşcaş. Iconostasul actual al bisericii provine din vechea biserică din Tăşnad. De-a lungul timpului la biserica din Valea Morii au fost donate de către diferiţi binefăcători cărţile necesare pentru slujba bisericească. Astfel se păstrează un Octoih apărut la Blaj în 1760 şi care a aparţinut parohiei Tăşnad, în care apare o însemnare ce-l pomeneşte pe administratorul parohial din Tăşnad, care slujea şi la Valea Morii: "Petrisor Gergely Tasnădi adminystrator a Malomsregii 1833 14 marţii". Pe o Cazanie tipărită la Bucureşti în 1768 apare însemnarea: "1-а ianuarii 1835 Kozma loannis pio parocho Tasnadiensi et Maloms regiensis 1849". Este de menţionat faptul că pentru o anumită perioadă de timp biserica a aparţinut de parohia Silvaş, astfel că pe unele din cărţile care provin de aici se întâlnesc însemnări marginale şi despre Valea Morii. Dintre însemnări vom aminti cele de pe un Molitvenic apărut în anul 17581a Râmnic, care are trei însemnări extrem de importante pentru istoria localităţii: "George Pasca cantor şi învăţător în Morabanfi până în anul 1904, septembrie 29", "Acest Euhologionu este a basericei gr. cat. din Morabanfi, anul 1890 şi 11 november" şi "loanii Marosan cantor în M.Banfiensis". Raţiu Cea mai mică localitate componentă a oraşului Tăşnad este satul Raţiu, amintit de documente în anii 1488 (Rath - Rach) şi 1490 (Racz). Dar s-ar putea ca localitatea să fie datată şi mai devreme deoarece o diplomă din 17 aprilie 1387 aminteşte despre localitatea Cean şi în hotarul ei de satul Raka, care s-ar putea foarte bine să fie localiatea de astăzi. La începutul secolului al XX-lea satul este populat cu etnici ucraineni veniţi din Kalina, un satdemuntedin raionulTeacevo. Urmaşi ai primilor ucraineni din Raţiu spun că ar fi cumpărat în
