Bălu, Daniela: Certeze. Chid Cultural. Istoric (Satu Mare, 2015)

Învăţămănt - Biserică

Până în secolul al XlX-lea Certeze a format o singură localitate împreună cu satul Huta Certeze (Lajosvölgyi).

în secolul al XX-lea a devenit cunoscută datorită forţei de muncă extrem de mobilă şi capabilă chiar şi de cele mai grele meserii, pentru ca după anul 1990 să urmeze un amplu proces de emigrare al locuitorilor în Europa, mai ales în Franţa, majoritatea dintre migranţii oşeni ajunşi în Franţa, cca. 60%, fiind din Certeze. Un sătean din 3 a fost sau se află în Franţa, mai ales la Paris.

Emigrarea constituie fenomenul socio-istoric actual, de o amplă complexitate. Mobilitatea teritorială făcea parte din spiritul nomad al oşanului, datorat şi ocupaţiei tradiţionale, păstoritul, dar a căpătat după anul 1990 forme tot mai accentuate, raportate la condiţia economică şi prestigiul social, în comportamentul şi mentalitatea oşenilor era considerată o stare firească plecarea "în ţară", la cele mai grele şi istovitoare munci. După anul 1990 teritoriul de muncă s-a lărgit neaşteptat, dincolo de graniţele ţării, proporţional mărindu-se şi "dezideratele" celor plecaţi. Această conduită era generată iniţial de constrângeri financiare şi factori economici, cu obiective ce aveau aceeaşi factură, implicând şi asigurarea viitorului copiilor, dar şi crearea unui statut social superior.

Azi obiectivele ţin mai puţin de nevoile strict financiare, deja satisfăcute, şi mai mult de prestigiul social, exprimat însă tot prin condiţia economică: o casă mai mare, o maşină mai scumpă etc. Ritmul de construcţie al caselor a ajuns la 25-30 case noi pe an, revenind astfel aproximativ trei suflete la o casă (confrom ultimului recensământ în comună există 2268 clădiri), Certeze fiind numit şi "satul vilelor de lux", sau "cea mai bogată comună din România". Hărnicia locuitorilor se vede la tot pasul, prosperitatea este şi ea evidentă, dar, ţinând cont de faptul că aproape 80% din locuitori sunt plecaţi în străinătate, se naşte implicit întrebarea: pentru cine sunt casele? Care este viitorul acestei localităţi?

[fnv^ţământ -/Biserică j

Existenţa învăţământului confesional în satul Certeze este confirmată în vechile documente parohiale, ce atestă faptul că în anul 1855, la data de 15 aprilie, a fost plătit un avans de 38 florini pentru repararea clădirii şcolii, efectuânduse şi alte cheltuieli pentru terminarea lucrărilor de întreţinere a şcolii confesionale. învăţătorul era şi cantor la biserică ("cantor - docente"), avea locuinţa în corpul clădirii şcolii, folosea grădina şi primea lunar plata de învăţător (în natură şi în bani), stabilită de Consiliul şi Adunarea Parohială. Un procent de 1/3