Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)

Zsigmond Jakó: Publicarea izvoareor transilvănene în ultima jumătate de veac

Publicarea izvoarelor transilvănene în ultima jumătate de veac

37

acesta. Şi tocmai aceste izvoare constituie categoria cea mai greu accesibilă pentru cercetarea românească. Fenomenele de criză, prezentate aici, ar putea fi rezolvate rapid şi uşor, dacă potenţialul de cercetare german şi maghiar, instituţiile minoritare şi interesul spre autocunoaştere ar fi integrate sistematic în cercetarea naţională.

Istoria ştiinţei din Transilvania oferă exemple numeroase nu numai pentru controverse, dar şi pentru colaborări şi ajutor reciproc în rândul istoricilor români, maghiari şi germani36. Sunt bine cunoscute, în acest sens, aprecierile şi respectul manifestate în rândul specialiştilor români faţă de Andrei Veress (1868-1953) şi Lajos Kelemen (1877-1963), arhivişti ai Societăţii Muzeului Ardelean37. Aceste rezultate pozitive erau rodul unor relaţii profesionale corecte.. în situaţia prezentă, ştiinţa românească şi cea maghiară, aflate în pragul integrării europene, au nevoie, însă, de colaborarea acţiunilor şi priorităţilor la nivel mai înalt. Astfel, problema principală este dacă va exista o relaţie profesională între Academia Română şi Societatea Muzeului Adelean, similară celei existente, deja, între Academia Maghiară şi respectiva societate. Rezolvarea rapidă a crizei existente în cercetarea izvoarelor istorice din Transilvania - afectând cel puţin ştiinţele a trei naţiuni - depinde, cred, de naşterea unei colaborări de acest gen şi evoluţia relaţiilor româno-germane. Eşecul acestor colaborări va menţine obstacole durabile în ştiinţele umaniste.

(traducere din limba maghiară de Péter Levente SzŐCS)

The Publication of Transylvanian Historical Sources in the Second Half of the 20th Century

(Abstract)

Due to a lack of cooperation among the principal historiographies of direct interest - Romanian, Hungarian, and German - historical research on this region shows more regress than progress in the second half of the 20th century. The first step toward solving this situation is to diagnose the main problems and identify their causes. In order to carry out this task, a quantitative and qualitative overview of the historical sources of the province and the source-editing is carried out and a new research agenda is proposed for historical research.

36 Pataki J., A magyar és a román tudományos kapcsolatok történetéhez, in vol. Emlékkönyv Kelemen Lajos születésének nyolcvanadik évfordulójára, Bukarest, 1957, p. 511-523.

37 Demény L., Veress Endre a román-magyar közös múlt kutatásának szolgálatában, in Századok 138 (2004), p. 89-118; Jakó Zs., Kelemen Lajos, in vol. Erdélyi csillagok. Újabb arcok Erdély szellemi múltjából, Budapest, 1990, p. 51-74.