Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
Domeniul cetăţii Hunedoara în timpul Hunedorenilor 23 1414 Zlaştiul încă făcea parte din districtul regal. în rest, nu cunoaştem nici perioada, nici procesul prin care familia Hunedorenilor a pus stăpânire asupra zonei respective. Posesiunile de aici nu au fost înstrăinate definitiv nici de regele Matia. Unele dintre moşiile de pe teritoriul său erau cnezate, de exemplu Cerbăl, amintit în 1476, când regele Matia l-a dăruit lui Opriş de Mănerău, însă doar cu titlu cnezial72 73. Posesiunile din districtul Haţeg au avut o soartă identică cu cele din regiunea de est a domeniului Hunedoarei (grupul a). Ele au fost obţinute încă de loan de Hunedoara, şi cele care au supravieţuit donaţiilor regelui Matia apar în 1482 anexate cetăţii Hunedoara. Singura excepţie este însăşi oraşul Haţeg, despre care nu se poate stabili când a devenit proprietatea Hunedorenilor. Prima menţiune a sa în această ipostază este în actul din 1482. Aici a fost construit ca şi centru zonal un castellum, amintit pentru prima dată în 1504, care înlocuia funcţia cetăţii de odinioară ce fusese dată de regele Matia Cândreştilor7 '. Districtele timişene au fost obţinute tot de loan de Hunedoara, de la regele Vladislav I. Cu excepţia districtului Jupani, care a dispărut între timp. părţi din el fiind anexate districtului Bujor, restul districtelor se regăsesc în actul din 1482. Pe lângă faptul că teritoriul acestor districte s-a modificat într-o oarecare măsură, trebuie să remarcăm şi schimbarea survenită în privinţa raportului dintre ele şi cetatea Hunedoara: pe când în timpul lui loan de Hunedoara districtele erau entităţi separate acum au fost subordonate cetăţii de la Hunedoara, fiind considerate pertinenţe exterioare ale acestuia. După moartea lui loan Corvin, iar apoi a fiului său, în anul următor, familia Hunedorenilor s-a stins pe linie paternă. în 1506, dintre nenumăratele domenii ale lui loan Corvin, regele Vladislav al II-lea a dăruit o parte văduvei acestuia, Beatrix de Frangepan. Printre ele s-a aflat şi întregul domeniu Hunedoara. Cu această ocazie au fost enumerate toate pertinenţele cetăţii, documentul în cauză reflectând situaţia domeniului în momentul stingerii dinastiei Hunedorenilor. Diferenţele rezultate prin comparaţia domeniului Hunedoara din 1506, cu cel din 1482, demonstrează clar dinamica acestor proprietăţi (v. harta 4). Astfel, în 1506 nu mai apare Cerişor printre pertinenţele interioare ale Hunedoarei, însă apar alte posesiuni noi: Monyarosd (Mănerău), Brathyaza, Rekeche (Poiana-Răchiţelii) şi Lymperd (contopită cu Govăjdia). Nu este exclus ca o parte dintre acestea să fie rezultatul unor noi colonizări, de exemplu Poiana-Răchiţelii, în legătură cu exploatarea lemnului, acesta fiind aşezarea cea mai vestică a pertinenţelor interioare, situată în M-ţii Poiana Ruscăi. în districtul Haţeg avem de-a face cu aceeaşi dinamică a satelor. Astfel, în 1506 au mai apărut alături de cele menţionate în 1482, Sântămăria-Orlea, Coroieşti şi Ohaba. Acestea au fost obţinute încă de către loan de Hunedoara, însă regele Matia le-a dăruit altor familii, prin urmare în 1482, nici nu figurau printre pertinenţele Hunedoarei. Totuşi, apariţia lor în 1506 în acest cadru se poate explica cel puţin prin stăpâniri parţiale din acele posesiuni. 72 1476: DL 17800. 73 Csánki, op. cit., V, p. 45.
