Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
Biserica din Bârsău in secolele XV-XVI 101 arheologică sau sursele grafice şi iconografice. Două dintre acestea, care ai constituit lintelul unui portal renascentist (modelat cu talon şi o succesiune dt listele)59, au fost încastrate la restaurarea din secolul XX pe colţurile de .vest ak navei. Probabil sunt din cele văzute de Torma, înainte de reparaţiile secolului a XIX-lea, parte în componenţa uşii pronaosului, parte secundar, în pronaos60. Linte cu formă asemănătoare indică în plan şi Szinte, pentru uşa sudică a navei61, dar ş Horváth, la uşa pridvorului62; de asemenea, intrarea figurată în macheta biserici are tot cadru rectangular. încadrarea lor stilistică vine să confirme intervenţiik constructive din secolul al XVI-lea, la care s-a mai făcut referire şi care au ma cuprins înălţarea unui pridvor din piatră în dreptul intrării sudice63, a unui zid di protecţie pentru cimitir, surprins arheologic pe latura nordică64, şi nu în ultimu rând, amenajarea a unei cripte în interiorul navei65. Cercetarea arheologică n-a avu însă amploarea necesară şi pentru a verifica dacă în apropierea bisericii, ctitorii dir secolul al XVI-lea au dispus şi de un spaţiu de locuit, iar documentek contemporane lor nu ne transmit date despre vreo curie la Bârsău. O asemenet construcţie ar fi de căutat, la sud de biserică, unde Torma semnalează resturi ak unei construcţii despre care presupune că provin de la o casă parohială sau de la c mănăstire şi eventual, pe moşia din secolul al XIX-lea, a lui Ákos Batemay, pentri care tradiţia locală mai păstra informaţia că ar fi cuprins ruina unui castel, ridica de stăpânii bisericii66. în general, există destul de puţine izvoare primare pentru istoria familiei Cherepovici, iar genealogia întocmită de Alexa Ivic - singura găsită - este foarte restrânsă67. Nicolae, cel dintâi membru cunoscut cu acest nume în secolul al XVI- lea, s-a căsătorit la o dată nepreciată cu Mara68 * * *, fiica lui Petru Ovcarovici cu care a avut două fiice, Catarina şi Elena. Provenienţa lui Cherepovici este trădată de particula Alfeldiensis, care îi apare şi pe piatra tombală. La început, un simplu căpitan sârb, Nicolae Cherepovici, şi-a creat treptat, prin merite militare şi prin 59 Deschiderea pe care o dă alăturarea lor este de 1,15 m. 60 Torma K., op. cit., p. 53-54. Care după unul din releveele lui Szinte, unde a fost marcat un lintel de uşă, trebuie să fi fost cea dinspre sud, în funcţiune şi în anul 1886 (KÖH. Tervtár, FM 41, MOB 545). 61 KÖH. Tervtár, K 4800, MOB 1517. 62 KÖH. Tervtár, FM 41, MOB 545. 63 Horváth, la KÖH. Tervtár. K. 4800 (MOB 5217) şi Luminiţa Dumitriu, op. cit., Pl.I. 64 tbidenr, despre zid de incintă şi la Torma K., op. cit., p. 55. 65 Boltită, din cărămidă, cu două compartimente şi care a cunoscut o refacere după secolul al XVI-lea; a funcţionat până în secolul al XVIII-lea, când a fost dezafectată: Luminiţa Dumitriu. op. cit., p. 190-191. 66 Ibidem, p. 61. Tradiţia locală însă se putea referi şi la posesori mai târzii; spre exemplu, la conscripţia din 1699, aşezarea figurează la Fodor György şi Tiszta László: Kun R., Oklevelek és kivonatok az Országos levéltárból (1526-1786), în HTRTE. X (1899), p. 97. 67 Ivic A., Istorija Srba u Ugarskoj pada Smedereva do serbe pad Carnojevicem (1459-1690), 1914, p. 173; idem, Rodoslavie tablice, Növi Sad, 1928, tab. 13. 68 Şi nu cu Ursula de Gârlişte, cum apare în mod greşit în unele surse: N. Iorga, Elena Cherepovici, Doamna lui Petru-Vodă Mircea al Ţerii Româneşti, în R. Ist., XVI (1930) nr. 7-9, p. 156; A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti. II. Acte şi scrisori (1573-1584), II, 1930, p. 79, nota 2.
