Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
Biserica din Bârsău in secolele XV-XVl 99 observaţii legate de caracteristicile arhitecturale şi de încadrarea lor tipologică. Intr-o situaţie similară se află şi cercetarea arheologică iniţiată în anul 1976, care a adus importante informaţii cu privire la configuraţia medievală a edificiului şi la funcţia dublă de spaţiu liturgic şi funerar, dar nu a reuşit să furnizeze elemente certe pentru o întemeiere mai timpurie de secolul al XVI-lea9. Aşadar, fiind o datare relativă, dar care s-a validat în literatură, secolul al XV-lea va fi punctul de plecare pentru o analiză privind vechimea bisericii şi posibilii săi fondatori sau patroni laici10 11. Despre o elită socială sau despre o colectivitate sătească", beneficiare ale unui spaţiu de cult în acest segment temporal nu există surse directe, astfel că, datorită relaţiei care a funcţionat în perioada medievală între dreptul de patronat şi cel de proprietate, nu ne rămâne decât să vedem cu cine este asociat numele aşezării. Până la data primei atestări - 1440 - Bârsăul fusese posesiune regală; în acel an era scos de către regele Vladislav I de sub atâmarea voievodului şi donat, împreună cu Şoimuşul şi alte posesiuni, celor doi Ioani, fiii lui Voicu, bani de Severin12. Hunedorenii au avut Bârsăul în stăpânire, dar rolul lor în întemeierea bisericii nu poate fi susţinut cu fermitate. Există în istoriografie o asemenea supoziţie13, dar care a fost formulată datorită donaţiei mai sus-invocate şi unei eronate filiaţii planimetrice care ar exista între biserica satului şi capela castelului din Hunedoara14. La aceste presupuse indicii ar fi de adăugat un altul, cel mai pertinent, dar în acelaşi timp insuficient în cazul unei ctitoriri. în 1447, pe baza unui act anterior, loan de Hunedoara urma să fie introdus în stăpânirea domeniului cetăţii Deva..Faptul s-a petrecut efectiv în 1453, an în care sunt înregistrate toate aşezările aparţinătoare domeniului, inclusiv Bârsăul15. Ca şi în alte cazuri, introducerea în stăpânire a lui loan de Hunedoara s-a făcut cu specificarea dreptului 9 Luminiţa Dumitriu, op. cit., Pl.I.l, p. 191, care datând prima etapă de construcţie la mijlocul secolului al XV-lea, a adoptat cronologia relativă susţinută de încadrarea stilistică trăsăturilor arhitecturale. 10 Despre dreptul de patronat în spaţiul nostru şi despre diferenţa între cele două calităţi, mai recent: A. A. Rusu, Ctitori şi biserici în Ţara Haţegului până la 1700, Satu Mare, 1997, p. 55-56; Maria Crăciun, Semnificaţiile ctitoririi în Moldova medievală. O istorie socială a religiei, în Naţional şi universal în istoria românilor, Buc., 1998, p. 138-140; I. Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-1514, Buc., 2000, p. 185-187. 11 Cunoscută ca românească şi ortodoxă încă din perioada medievală; o trimitere documentară în acest sens regăsim pentru a doua jumătate a secolului al XVI-lea: in pago Valachico propre Devam (Torma K., op. cit., p. 58). 12 Documenta Romániáé Historica. D, Relaţii între Ţările Române. I, Buc., 1977, nr. 259. 13 “The erection of the Bârsău church probably supported by lancu de Hunedoara, since he and his brother John had been granted the Bârsău estate in 1440, as a reward for this deeds of valour in the fights against the Turks”. Eugenia Greceanu ^Spread of Byzantine tradition ..., p. 203. 14 Discutată cu alt prilej: Ileana Bumichioiu, Despre tipologizare în arhitectură: bisericile gotice din Transilvania cu închiderile de altar în ax, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, I, coord. Kiss Imola, Szőcs P. L., Satu Mare, 1999, p. 107-120. 15 Este de presupus că şi înainte de 1440, Bârsăul a fost tot al cetăţii. A. Răduţiu, Domeniul cetăţii Deva. Localităţile: 1453-1673, în Studii Istorice. Omagiu Profesorului Camil Mureşanu, red. N. Edroiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 65, 67.
