Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
Etnicitate şi cartografie în Europa Central-Orientală 49 două Pannonii şi peste regiunea iazigilor şi a dacilor de dincolo de Dunăre13. Se mai spune că Dunărea - „cel mai mare fluviu pe care-1 are Europa“ - divide Ungaria în „partea de dincoace“ (citeriorem) şi „partea de dincolo“ (ulteriorem). Urmează hotarele, precizate de autor prin noţiuni de geografie fizică, dar şi prin elemente politico-etnice: ţara începe în sud la Drava şi sfârşeşte în nord la „sarmaţi“ (adică - ni se spune - la poloni) şi la „geţi“ („cărora le zicem români“); Ungaria de dincoace de Dunăre este cea unde au fost odinioară Pannoniile, cu limitele în Slavonia, Bozna şi Rascia şi cu capitala la Buda; Ungaria de dincolo de Dunăre se separă de Moravia, Slesia, Polonia şi Ruscia (Rutenia) prin lanţul Munţilor Carpaţi, pornind de lângă Bratislava (Posonium), până la locul ubi regio est quam Maromarusiam vocamus\ de aici — se spune — „alţi munţi şi păduri“, ce se întind până la Severin (Severinum), o despart de Transilvania şi de Ţara Românească (Walachia Transalpina)33 34. Această Ungarie Răsăriteană îi apare autorului - la rândul ei - împărţită în două de Tisa (numită Tibiscusf5, râu cu izvoarele în „Munţii Maramureşului“. Despre locuitorii ţării se arată că se folosesc de limba „scitică“ (incolae scythica lingua utuntur), „extrem de diferită faţă de toate celelalte limbi“. Ortelius reproduce aici harta lui Wolfgangus Lazius36, în care Crişana, Banatul şi Transilvania apar colorate diferit de restul ţării şi identic cu Ţara Românească şi Bulgaria37. Sub cuvântul Transilvania scrie Herdel, olim Dacia Mediterranea, iar lângă Haczak Vallis, spre sud-est, apare Rebnyk Walachiae. Tumu Roşu este notat Rotenthurn şi Veresthorn. Sub Varhel scrie Ulpia Traiana Zarmisgetusa, iar la sud de Valea Haţegului stă scris Transalpina, hung. Havasalfeulde, olim Dacia Alpestris, iar la răsărit de acest nume s-a notat Walachiae Pars (de o parte şi de alta a râului Olt). Spre nord-est, la izvoarele Mureşului (fons Marisii), scrie Siculi, iar în apropiere, dincolo de Hargyta Mons, scrie Moldáviáé Pars. La nord de Maramureş s-a notat Rutheniae Pars. Pe hartă, în dreapta jos, într-o casetă frumos ornamentată, se dă un scurt ghid de lectură în ungureşte a unor litere şi grupuri de litere. în continuare, se mai reproduce o hartă a Ungariei, anume cea elaborată de Ioannes Sambucus (1531-1584) - distins cărturar, originar din Tmava (Timavia)38 - la 1579, harta în care Ungaria apare colorată galbert, Transilvania roz, iar Ţara Românească verde39. Hatzag este scris cu aceleaşi caractere (formă, mărime) ca şi Transylvania, nume sub care se află traducerea germană - Land vor dem Wald. 33 Ibidem, p. 95. Cum se ştie, regiunea iazigilor era „punga“ cuprinsă între Dunăre şi Tisa, iar a dacilor începea de la Tisa spre est. Conform autorului, cum se va vedea. Ungaria nu cuprindea din ţara dacilor decât ţinutul dintre Tisa şi Carpaţii Apuseni (adică până în Partium, inclusiv), la est de acest hotar fiind o ţară distinctă - Transilvania (vechiul voievodat). 34 Ibidem. Prin urmare, ţările vecine Ungariei în est şi sud-est, pe-linia Maramureş-Severin, sunt Transilvania (voievodatul) şi Ţara Românească. 35 Trimişul este numit Temes. 36 Vezi E. Oberhummer, F.R. von Wieser, Wolfgand Lazius Kartendes oesterreichischen Lande und des Königreiches Ungarn aus den Jahren 1545-1563, Innsbruck, 1906, passim. 37 A. Ortelius, op. cit., harta dintre p. 95-96. 38 Vezi Hans Gerstinger, Die Briefe des Johannes Sambucus (Zsamboky): 1554-1584, Graz etc., 1968, passim. 39 A. Ortelius, op. cit., între p. 96-97.
