Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Instituţii
108 Sándor Pál-Antal scaunului Arieş, au fost lichidate, ln 1576 în scaunul Arieş sunt încă amintiţi atât căpitanul, cât şi judele scăunal, dar subordonaţi judelui regesc. în 1571 Ştefan Báthory a confirmat vechiul privilegiu al secuilor din Casin'7, în care le era garantată şi alegerea dregătorilor scăunali, dar nu ştim dacă acest drept a fost sau nu practicat neîngrădit. în fruntea cetăţilor ridicate în două locuri pentru ţinerea în frâu a secuilor (la Odorheiul Secuiesc şi la Varheghi din Trei Scaune) principele a numit pârcălabi sau căpitani. Unii dintre ei au exercitat totodată şi funcţia de jude regal într-unul sau în mai multe scaune. Căpitanul cetăţi din Odorhei era şi judele regal al scaunelor Ciuc, Odorhei şi Mureş, iar căpitanul de la Varheghi, a scaunelor Sepsi, Kézdi şi Orbai. Pârcălabii, în calitate de căpitani, erau şi comandanţii militari ai forţelor armate secuieşti. Căpitanul cetăţii Odorhei îndeplinea şi funcţia de căpitan suprem al celor şase scaune, participante la răscoala secuiească din 1562. Astfel de căpitani au fost Gábor Pekri, între 1562 şi 1564, Pál Bánfi în 1566 şi Mihály Telegdi între 1567 şi 1569, Judele regal a devenit o autoritate administrativă şi judiciară cu depline puteri în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. După moartea lui loan Sigismund, în 157Í, la alegerea Iui Ştefan Báthory ca voievod al Transilvaiei, dar şi mai târziu, secuii au încercat transformarea dregătoriei de jude regal, dintruna îndeplinită de oamenii numiţi de voievod, apoi de principe, într-una îndeplinită de oamenii aleşi de scaun dintre secui. Judele regal, ca prim-dregător (începând cu 1562), era numit pe timp nelimitat, fiind obligat a depune jurământ faţă de principe, a-i executa ordinele, a strânge impozitele, a apăra drepturile nobilimii etc. Atât hotărârile dietei de la Sighişoara, cât şi documentele de mai târziu, indică faptul că în scaun, concomitent, erau câte doi juzi regali, similar comitatelor unde activeau cu drepturi egale câte doi comiţi supremi. în jurul anului 1575 scaunul Mureş avea un jude suprem şi doi juzi regali (probabil este vorba de cei doi vicejuzi regali de mai târziu)17 18. La sfârşitul secolului al XVI-lea apare şi dregătoria vicejudelui regal (lat. vice judex regius, ung. vice királybíró, alkirálybírö). Nu am putut stabili, deocamdată, dacă este vorba de o ierarhizare a funcţiei de jude regal în jude suprem regal şi vicejude regal, sau este vorba despre apariţia a doi dregători noi, în.calitate de ajutori ai celor de până acum. Primele atestări documentare despre vicejuzii regali le avem în hotărârile dietei de la Alba Iulia din anul 159419. Pe cei din scaunul Mureş îi cunoaştem din anul 1598, ei fiind: István Pokay de Káposztásszentmiklós şi György Ózdi de Gálfalva20. Atunci cei doi vicejuzi regali, împreună cu notarul scaunului, István Literatus Vásárhelyi, au introdus în 17 Ibidem, IV, p. 50-52; III, p. 341. 18 Elek Jakab - Lajos Szádeczky, Udvarhely vármegye története a legrégibb időktől 1849-ig (Istoria comitatului Odorhei de la cele mai vechi timpuri până în anul 1849). Budapest. 1901, p. 272. 19 L. Szádeczky, op. cit., p. 46. 20 Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, Târgu-Mureş, Arhiva Primăriei Târgu-Mureş, Acta Politica, 50/1578.
