Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)
Societate
Iluminatul artificial în Transilvania - sec. XI-XVI 93 al unui alambic96, este realizat din fier forjat fiind păstrat fragmentar. Piesa are o formă cilindrică şi este prevăzută cu un guler discoidal. Datat în secolele XIV-XV acest mic “tub” este asemănător ca utilitate cu sfeşnicul anterior amintit, descoperit la Sălişte. După cum am putut remarca, în mare parte, acest tip de sfeşnice a fost utilizat în medii laice - fortificaţii sau cetăţi. Din păcate nu putem estima ponderea lor reală în aceste spaţii şi nu suntem în măsură a face aprecieri mai cuprinzătoare în legătură cu formele ori dimensiunile acestor piese. O a doua categorie principală de sfeşnice metalice o reprezintă exemplarele tip spin, care fixau lumânarea cu ajutorul unui vârf ascuţit. Pentru spaţiul transilvan cunoaştem trei astfel de piese, toate datând din perioada romanicului târziu. Un sfeşnic deosebit de interesant care provine din localitatea Bezded (jud. Sălaj), se păstrează în expoziţia de bază a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca97. Piesa prezintă pe post de suport un balaur înaripat a cărui coadă se dezvoltă într-o împletitură decorativă de vrejuri. Din această împletitură se prelungeşte tija pentru fixarea lumânării, prevăzută spre capătul ei superior cu un suport în formă de pâlnie mică, având rolul de a reţine ceara topită. Reprezentând o realizare cu caracter de excepţie, acest exemplar relevă un simţ artistic-decorativ deosebit, îmbinând fericit imaginarul cu naturalismul naiv98. Piesa, cu analogii foarte bune în mediul german99, se datează larg începând cu secolul al XII-lea şi mergând până în secolul al XIV-lea. Celelalte două sfeşnice, ambele antropomorfe, au fost doar semnalate de către V. Vătăşianu în colecţiile muzeelor Brukenthal din Sibiu, respectiv Batthyaneum din Alba Iulia. Ele sunt descrise lapidar ca reprezentând câte un “sălbatic păros ridicând în mâna dreaptă ţăruşul pentru lumânare”. Datarea acestor două sfeşnice este aproximată la ultima treime a secolului al XIII-lea100. Aceste trei sfeşnice atestă în mod evident o filiaţie dezvoltată din mediile germane, piesele fiind executate probabil de către meşteşugarii saşi ai primelor generaţii de colonişti, pentru uzul cercurilor elitäre laice din Transilvania. Informaţii utile despre folosirea şi vehicularea sfeşnicelor în lumea transilvăneană ne sunt relevate şi de către deja amintitele inventare medievale precum şi de menţiunile de astfel de piese regăsite printre articolele de comerţ, importate sau exportate din Ardeal. Identificarea acestor piese, chiar în contextul unor menţiuni documentare, considerate drept izvoare cu un grad relativ ridicat de claritate informaţională, este uneori o intreprindere deloc facilă. Problema se găseşte în terminologia cu ajutorul căreia sunt definite aceste piese, latina medievală înregistrând un singur termen - candelabrum, prin care sunt denominate atât 96 Aprecierea aparţine domnului P. Gyulai. Piesa se păstrează în colecţia de istorie medie a M. N. I. T. din Cluj- Napoca, nr. inv. F. 24481. 97 Piesa a fost donată muzeului de către colecţionarul Torma Karoly. Datorăm mulţumiri domnului P. Iambor care ne-a pus la dispoziţie piesa. 98 V. Vătăşianu, Istoria artei feudale în Ţările Române, I, Ed. Academiei, Bucureşti, 1959, p. 176. 99 J. Braun, op. cit., p. 506 şi pl. 92, fig. 394; V. Vătăşianu, op. cit., p. 176. 100 V. Vătăşianu, op. cit., p. 176.
