Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)
Societate
Iluminatul artificial în Transilvania - sec. XI-XVI 85 se poate menţiona o candelă de sticlă descoperită la biserica din Sălişte (jud. Sibiu), datată probabil în secolul al XVI-lea57 şi o piesă de sticlă, în formă de pahar, cu irizaţii plumburii şi păstrând un fragment de inel metalic - probabil o candelă sau un fragment al unui candelabra de manufactură, descoperită la Răchitova (jud. Hunedoara). Piesa nu este datată, însă probabil încadrarea sa cronologică depăşeşte limita secolului al XVI-lea58. Lămpile cu ulei, pentru purtat, agăţate sau adaptate la un candelabra59, nu au deocamdată nici o atestare directă în spaţiu transilvan. Mărturiile colaterale, respectiv comercializarea a uleiului şi a untdelemnului, existenţa unor meşteri autohtoni “conectaţi” la realităţile general europene în materie de civilizaţie şi de cultură materială sau importurile semnificative de produse dintre cele mai variate din mediile central-vest europene, dar nu numai, indică, cu o mare probabilitate, utilizarea în anumite medii sociale a acestor dispozitive de iluminat. De asemenea, în cadrai activităţilor miniere, extractive, utilizarea lămpilor portative cu ulei, atestată în secolul al XVIII-lea60, presupune cu o mare probabilitate, folosirea cel puţin în parte a acestor dispozitive în mod cert din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, moment semnificativ de reformare şi perfecţionare a tehnicilor de exploatare în subteran61. Lipsa unor date precise referitoare la formele, decorurile şi stilurile de execuţie ale acestor piese, la mediile socio-umane care le utilizează sau chiar la modalitatea practică de funcţionare şi manevrare-întreţinere a lor, ne împiedică să emitem judecăţi de ansamblu, cu caracter preliminar-concluziv, referitoare la această problematică (exceptând doar sugestiile relevate de permanenta raportare şi relaţionare cu spaţiile limitrofe sau cu segmente temporale mult ulterioare). Linul dintre cele mai reprezentative dispozitive de iluminat ale lumii medievale este sfeşnicul. Identificabile într-o mare varietate de izvoare - documentare sau iconografice, arheologice sau în colecţii muzeale, aceste corpurisuporturi de iluminat ne apar în forme, dimensiuni şi decoruri foarte diversificate. Larga paletă de piese cunoscute a permis şi în cazul sfeşnicelor şi candelabrelor medievale, riguroase tipologizări, încadrări tematice sau stilistice în diferite curente artistice şi evident, editarea unor foarte serioase studii de specialitate precum şi a unor cataloage de piese extrem de cuprinzătoare (atât pentru lumea vestului latin, cât şi pentru spaţiul bizantin, grecesc)62. 57 P. Munteanu Beşliu, Vechi monumente medievale româneşti din vatra satului Sălişte (jud. Sibiu), în Revista Muzeelor şi Monumentelor. Monumente Istorice şi de Artă, 2/1989, an XX, p. 17; A. Rusu, Sticlăria medievalaă.. , p. 306. 58 A. Rusu, Istoria şi implicaţiile unei ctitorii româneşti necunoscute: Răchitova Muşineştilor, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca, XXIX, 1989, p. 88. 59 L. Brehier, Civilizaţia bizantină, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1994, p. 38. 60 V. Wollmann, op. cit., p. 209. 61 D. Prodan, S. Goldenberg, Inventarele din 1553 şi 1556 ale minelor... , p. 117 şi urm. 62 Se pot astfel aminti o serie de lucrări: J. Braun, Das christliche Altargerät in seinem Sein und in seiner Entwicklung, München, 1932; Ch. C. Oman, The Gloucester Candlestick, 1958; H. Strauss, The History and Form of the Seven-Branched Candlestick of the Hasmonean Kings, în Journal of
