Ciubotă, Viorel (szerk.): Patrimoniu multietnic (Satu Mare, 2009)
culturii celuilalt sunt parte din firescul cotidian, făcând din regiunea Ugocei un loc în care spiritualitatea se împleteşte cu tradiţia şi specificul identitar. Păstrarea patrimoniului multietnic, material sau spiritual, cu specificul fiecărei etnii, este esenţială în această epocă a globalizării şi uniformizării, oferind atât zonei cât şi oamenilor ei unicitate şi originalitate. Haideţi să ne imaginăm că în faţa clădirii Parlamentului European stă un grup de oşeni îmbrăcaţi în costumele lor tradiţionale şi un grup de oşeni îmbrăcaţi în blugi şi tricouri. Care dintre ei credeţi că va atrage atenţia? Care vor fi originali, unici, şi cine se va pierde în anonimat? Autorităţile locale, toate comunităţile, de la cei mai mici până la cei mai mari, indiferent de vârstă sau statut social, pot contribui în mod direct la păstrarea patrimoniului cultural ce ne conferă originalitate, şi aşa cum alte popoare ale Europei nu-şi abandonează propriile valori ci, dimpotrivă, sunt mândre de ele, şi noi trebuie să înţelegem că numai respectându-ne cultura tradiţională, păstrându-ne identitatea şi valorile patrimoniale vom putea fi la rândul nostru apreciaţi şi respectaţi. Tezaurizarea acestor valori, prin intermediul colecţiilor de obiecte patrimoniale deţinute de Muzeul Judeţean Satu Mare, reflectă atât caracterul plurietnic al regiunii, cât şi specificul identitar al etniilor ce convieţuiesc de secole, indiferent de regimurile politice sau frontierele geoadministrative. Patrimoniul multietnic poate reprezenta o ladă de zestre ce abundă de bogăţia creativităţii, spiritualităţii, în care esenţele originalităţii se împletesc armonios cu valenţele confluenţelor. Patrimoniul cultural nu este doar moştenirea transmisă din generaţii în generaţii, patrimoniul este o carte de vizită permanentă, ce ne defineşte identitatea „pe drumul cel mare al civilizaţiei europene, unde suntem chemaţi a ne arăta destoinicia” (N. Iorga). Cititorilor acestor rânduri le mulţumim pentru interes şi bunăvoinţă, exprimându-ne speranţa că înţelegerea şi mai buna cunoaştere a valorilor patrimoniale multiculturale, va oferi tuturor prilejul şi dorinţa de a convieţui într-o societate bazată pe principiile generozităţii, respectului identităţii etnice şi acceptării alterităţii. 35
