Ciubotă, Viorel (szerk.): Mala Kopanya. Micromonografie (Satu Mare, 2009)
3. Concluzii în stadiul actual al cercetării
1980, p.81-87). Apartenenţa etnică a mormintelor o dă ceramica care se găseşte în morminte şi alături de ele. Acestea sunt reprezentate de vase de tip dacic (cupele, fructierele, oalele). Cercetarea de la Chellenyţa permite să concluzionăm faptul că cetatea corespunde perioadei iniţiale de existenţă a acesteia. Probabil, la sfârşitul sec. al XIX - lea- începutul secolului XX, cimitirul a fost descoperit şi săpat de către căutătorii de comori. Acest lucru îl confirmă torquesul tăiat în bucăţi. Cea de-a doua parte a cimitirului este situată la o distanţă de cca. 150 m sud de Chelleniţa, în locul numit Serednii Grunok. Aici pe o suprafaţă de 1050 m2, au fost descoperite 8 morminte. Mormintele descoperite sunt de incineraţie în gropi, cu diametrul de 0,6 m şi o adâncime de 0,5 m. Inventarul funerar a constat din obiecte de armament (trei spade lungi cu lamă cu două tăişuri, îndoite de mai multe ori, vârfuri de lance, umbouri şi armură), precum şi obiecte individuale ale echipamentului unui soldat (pinten) şi accesorii de îmbrăcăminte (cataramă pentru curea şi fibule) (des. 19, 1, 5, foto 42.). Unul din morminte era cu osemintele depuse în urnă care era o imitaţie a unui vas roman cu capac, de culoare roşie. în urnă au fost găsite 4,1 kg de oase calcinate, însoţite de un castron şi o oală (fig. 43). Ritualul funerar se caracterizează prin arderea corpului şi depunerea resturilor incinerării în groapă. în trei morminte osemintele au fost acoperite cu umbouri. Oasele înainte de îngropare erau bine curăţate de resturile rămase de la foc. Analiza inventarului funerar şi în primul rând a fibulelor, oferă oportunitatea de a data această parte a cimitirului în faza finală a existenţei cetăţii, la sfârşit de sec. I - început sec. II. e.n. 3. Concluzii în stadiul actual al cercetării Cetatea de la Mala Kopanya şi monumentele din apropiere datează din perioada sec. I î.e.n -1 e.n. Aceste descoperiri permit analiza activităţii gospodăreşti şi de producţie a populaţiei din această perioadă, ca parte a Daciei preromane. Descoperirile demonstrează clar faptul că, înfrângerea celţilor ca rezultat al atacurilor din partea dacilor, a Romei şi a germanicilor nu a dus la distrugerea civilizaţiei Laténe şi la declinul economiei. Se observă un proces de dezvoltare 19
