Ciubotă, Viorel (szerk.): Turulung. Micromonografie (Satu Mare, 2009)

cameră de locuit şi o cămară de alimente cu urcarea în pod. Pe lungimea casei este un târnaţ sprijinit pe stâlpi de brad sau stejar.

Casele mai mari de la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX se construiau pe fundaţie de cărămidă cu pereţii laterali din văioage intercalate cu cărămizi sau în totalitate din cărămidă, componenţa lor era formată din camera curată, tindă cu cămară, cameră de locuit, cămară de alimente cu o pivniţă cu boltă şi cu urcarea în pod. La unele case se afla şi o mică pivniţă pentru zarzavaturi sub tindă. Ultimul spaţiu al casei era destinat grajdului pentru animale. Casa era prevăzută pe toată lungimea ei cu un târnaţ sprijinit pe stâlpi de stejar, fixaţi pe o talpă de fontă, iar în porţiunea superioară ornamentată cu elemente decorative traforate cu elemente vegetale şi florale stilizate. Casa avea un singur horn deasupra tindei care concentra fumul din cele trei spaţii din faţa casei. La unirea fumurilor în pod, era construită o afumătoare pentru produsele de carne.

Acoperişul era din două ape în partea din faţă având două nişe pentru aerisirea şi iluminarea podului denumite “gibli”. Prin anii 50- 70 casele au fost transformate în porţiunea dinspre stradă, schimbându-se geamurile duble în geamuri cu trei deschideri, iar în partea superioară au dispărut gurile de aerisire şi s-a folosit acoperişul teşit (în trei ape).

în ultimii ani a apărut o tendinţă de a schimba geamurile în termopan sau de a închide o parte din târnaţ cu rame cu sticlă. Din cauza modernizării caselor vechi au apărut şi modificări interioare apărând bucătăria şi baia cu grupuri sanitare, iar locul grajdului a fost preluat de garaj, depozit sau atelier.

Cruce din Turulung T úrterebesi kereszt Cross in Turulung Хрест- Турулунг

23