Ciubotă, Viorel (szerk.): Turulung. Micromonografie (Satu Mare, 2009)
Gabor fusese finanţatorul lăcaşului de cult. în acea perioadă, biserica este descrisă însă ca fiind în stare de ruină, acesta fiind unul dintre motivele pentru care se naşte ideea construirii unui nou edificiu de cult. Un alt argument în favoarea acestei întreprinderi era creşterea numărului de credincioşi romano-catolici prin colonizarea şvabilor în localitate. Cele 28 de familii germane au ajuns în Turulung în anul 1762, la iniţiativa familiei Perenyi. între nobili şi noii locuitori a fost semnat un contract care stabilea drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi, înnoit pentru ultima dată în anul 1835, în faţa Conventului din Leles. Enoriaşii protestanţi, rămaşi fără biserică, au început să construiască, în 1745, un lăcaş din cult de lemn, care se dorea a fi unul temporar, Turulung - vedere generală Túrterebes - látkép Turulung - landscape Турулунг - Краєвид Tabernacolul bisericii romano-catolice din Turulung Túrterebesi római katolikus templom szentségtartója Tabernacle of the Roman-Catholic church of T urulung Римо-католицька церква у селі Турулунг- Скинія 15
