Ciubotă, Viorel (szerk.): Turulung. Micromonografie (Satu Mare, 2009)
de sursele documentare. Poate fi vorba despre o fază anterioară de fortificaţie a castelului situat în centrul localităţii, construit de familia Perenyi la sfârşitul secolului al XVI-lea sau la începutul secolului al XVII-lea. Este însă la fel de posibil ca Evlya Celebi să fi exagerat amploarea conflictului. La sfârşitul secolului al XVII-lea, apar primele date care dezvăluie structura etnică a populaţiei din Turulung. încă de atunci, rutenii reprezentau o parte importantă a locuitorilor, procentul lor ridicânduse la 40% în 1689. Se pare că în perioada următoare proporţia rutenilor a devenit şi mai însemnată, deoarece în 1722 se preciza că limba vorbită în sat era cea ruteană. Până în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, această populaţie se asimilează treptat, iar în 1862 limba vorbită de majoritatea locuitorilor din Tururlung era maghiara. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, familia proprietară Perenyi a îmbrăţişat pentru scurt timp religia protestantă. Confruntaţi însă cu riscul de a-şi pierde averea, aceştia se recatolicizează, devenind în scurt timp promotori acerbi ai mişcării susţinute de la Viena. Exemplul lor nu a fost însă urmat de locuitorii Turulungului, care rămân calvini. De aici conflictul între populaţie şi moşieri, cu punctul culminant în 1744, când nobilii interzic protestanţilor utilizarea bisericii catolice Pentru a-şi impune punctul de vedere, familia proprietară nu se sfiieşte să folosească forţa, spărgând uşa bisericii şi brutalizând enoriaşii prezenţi. Procesul iscat în urma acestui eveniment і-a avut însă drept câştigători tot pe nobilii moşieri, care au demonstrat, cu ajutorul unei inscripţii vizibile pe atunci în turnul bisericii, că Perenyi Vizitaţia canonică a bisericii de la Turulung din anul 1778 Püspöki látogatáskor felvett jegyzőkönyv Túrterebesről 1778-ból Canonical visitation of the church of Turulung in 1778 Канонічна візитація церкви села Турулунг яка відбулася у 1778 році. 13 ь-
