Szőcs Péter Levente (szerk.): Ecsed. Ghid cultural şi istoric (Satu Mare, 2009)

Nagyecsed és környéke a középkorban

bil cetatea. Satul medieval se afla la 400-500 de metri nord-est de deal, în punctul numit de localnici Remete. Au fost recuperate de aici materiale arheologice din intervalul secolelor XI-XIV. în partea nordică şi nordvestică a dealului, pe o lungime de 300-400 m poate fi identificată aşezarea numită Váralja, menţionată ca populată în documente din 1353. Cu siguranţă a fost întemeiată mai târziu decât Remete, deoarece vestigiile arheologice ce provin de aici sunt datate în secolele XIII-XIV. Mai ţinea de Sárvár şi satul Szentmárton, la sud-vest de cetate.

Aşezarea înfloritoare a fost în 1241 „groaznic devastată de tătari”. în perioada aceasta a fost îngropat tezaurul format din 911 monede, compus cu preponderenţă din denari de argint de Friesach şi descoperit în 1941 cu ocazia unor lucrări agricole. Scara distrugerii este demonstrată şi de faptul că mormântul unei fetiţe, îngropate cu o placă de aur, suprapune fundaţia turnului. Reconstrucţia s-a făcut abia între 1250 şi 1251, din cele 30 de mărci primite la vânzarea moşiei din Futak. După aceste evenimente, mănăstirea a început să decadă. Patronii, în afara de ramura Vărdai, şi-au vândut treptat moşiile, şi tot în această perioadă familia Băthori şi-a construit o nouă reşedinţă la Ecedea. Aceasta însemna pentru Sárvár pierderea rolului de centru zonal. La jumătatea secolului al XV-lea a început depopularea aşezărilor din împrejurimea cetăţii: până în anul 1423, Szentmárton şi Váralja au fost părăsite complet. Mlaştina a acoperit în totalitate cetatea, urmele ei reapărând

16

Fragmente de stidă descoperit la mănăstire

Üvegtöredékek a monostorból

Glass fragments discovered at the monastery

templomokkal rokonítható. A S. Petri de Sarvar-ként említett monostort az alapítók gazdag birtokadománynyal látták el: Apáti, Olcsva, Börvely, Kálmánd, Mérk, Remeteszeg, Ejeg, Szentmárton, Vállaj és Futak (Bácsmegye) is hozzá tartozott. A rangban is megerősödött család a 12. század elején a régi templom helyébe egy új, háromhajós, 35x16 m-es, tornyos bazilikát emelt.

Ez a kor egyik legnagyobb nemzetségi monostora volt.

A környezetéből 4-5 m-re kiemelkedő, 500x300 m-es dombhát déli oldalán állt, a domb északi oldalán terülhetett el a vár. A dombtól északkeletre 400-500 m-re állt az Árpád-kori falu. A helyiek által Remetének hívott területen a 11-14. századig található leletanyag. A domb északi, északnyugati oldalán követhető 300-400 m hosszan Váralja jobbágytelepülés, melyet 1353-ban lakott helyként jegyeztek fel. Mivel csak 13-14. századi leletanyagot