Szőcs Péter Levente (szerk.): Cămin. Ghid cultural şi istoric (Satu Mare, 2010)

Archaeological vestiges

ca cuprului, ca urmare a deprinderii de a utiliza produsele secundare ale animalelor: laptele, lâna, tracţiunea animalieră. Fără îndoială că plantele hidrofilé înalte din lunca Crasnei erau foarte prielnice păstoritului în perioadele în care pământul era acoperit de zăpadă.

Pe teritoriul Căminului nu au fost surprinse urme de locuire din mileniul II î. Hr., în schimb acestea ajung să fie bine reprezentate în mileniul I î. Hr., în perioada numită de arheologi epoca fierului. în apropierea vechiului pod de pe Crasna, distrus în vremea celui de-al doilea război mondial, au fost descoperite două aşezări, din care una datează de la începutul mileniului I î. Hr., iar cea de-a doua de la mijlocul acestui mileniu. De prima dintre locuiri se leagă probabil un grup de piese de bronz descoperit în anul 1889, cu ocazia lucrărilor de desecare a mlaştinii Ecedea. Format din nouă topoare, o seceră şi un vârf de lance, grupul de piese se înscrie în categoria arheologică numită „depozite de bronzuri”, tip de descoperire ce este răspândită pe întreg continentul european şi care în zona Tisei Superioare cunoaşte o concentrare maximă. Recent au apărut tot mai multe indicii pentru a considera că armele, podoabele şi uneltele de bronz au fost îngropate intenţionat de oamenii preistorici, piesele de bronz având rol de ofrande pentru divinităţi.

Oală eneolitică de la Cămin-Podul Crasnei Rézkori edény Kálmánd-Kraszna híd lelőhelyről Eneolitic pot discovered at Cămin-Podul Crasnei site

az ember az állati termékeket is elkezdte hasznosítani, így például a tejet, a gyapjút, vagy az igavonást. Kétségtelen, hogy a Kraszna mocsaraiban növő magasszárú

4