Szőcs Péter Levente (szerk.): Cămin. Ghid cultural şi istoric (Satu Mare, 2010)

Historic data

foarte mare pe dezvoltarea meşteşugurilor. Primele informaţii nominale privind gama largă de ocupaţii meşteşugăreşti cu care se îndeletniceau locuitorii satului datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se înmulţesc seminificativ în prima jumătate a secolului al XIX-lea. în anul 1786 este amintit croitorul satului (Rausz János), în 1795 este menţionat Baumli György ca fierar, în 1812 Rausz Jakab ca ţesător, în 1816 Kintzel Antal ca tâmplar, în 1822 Kintzel János ca dulgher, în 1831 Rist Ferenc ca pantofar, în 1848 Schupler Vendel ca dogar, în 1870 Müller János ca zidar. Dezvoltarea armonioasă a satului este întreruptă în secolul al XIX-lea de evenimente cu caracter accidental, care au în epocă efecte catastrofale. Este cazul incediului din anul 1862, care a lăsat în urmă abia 8 case întregi, distrugând, pe lângă gospodării, biserica, şcoala şi casa parohială.

Evoluţia Căminului în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea este marcată de o dezvoltare semnificativă a mijloacelor de transport şi comunicare, datorată în primul rând construcţiei căii ferate care lega Cáréiul de Mátészalka şi care străbătea şi Căminul. Desecarea mlaştinii Ecedea, printr-un proiect realizat în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, a anihilat unele ocupaţii tradiţionale ale locuitorilor din Cămin legate de viaţa în mlaştină, însă a impulsionat puternic agricultura în zonă, terenul agricol al Căminului crescând cu aproape 400 de hectare.

24

Cruce

Kereszt

Cross

láp lecsapolása a 19. század utolsó éveiben megszüntette a lápi élethez kötődő szakmákat, viszont fellendítette a vidék mezőgazdaságát: a falu szántóterülete csaknem 400 hektárral nőtt meg.

Az I. világháború és befejezésének viharos, Szatmár megye egészét sújtó eseményei Kálmándot sem kímélték. A magyarországi Tanácsköztársaság rövid idősza-