Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
I. L. Marta, V. Kavruk: Introducere
1. Introducere Valerii Kavruk (MNCR) Liviu Marta (MJSM) La o primă vedere, economia reprezintă două zone uriaşe: producţia şi consumul. Dar între aceste două universuri se strecoară un al treilea, îngust, dar vioi ca un fir de apă, lesne de recunoscut şi el de la întîia privire: schimbul... Fernand Braudel, Jocurile schimbului 1.1. Scopul şi obiectivele expoziţiei Pornind de la comparaţia plastică cu un şuvoi de apă, prin care Fernand Braudel descrie dezvoltarea impetuoasă a schimbului în societatea europeană din zorii epocii modeme, prezenta expoziţie are ca scop reliefarea schimburilor economice într-un mediu cultural-istoric ce pare, la prima vedere, cu mult mai puţin favorabil decât acela magistral redat de marele istoric francez. Contextul schimburilor economice precapitaliste abordate de expoziţia Drumul Sării - Drumul Ţării este unul mai dificil decât acela prezent în Europa din zorii Epocii Modeme, dintr-o dublă prespectivă: include o perioadă mai veche, devenind astfel mai dificil de reconstituit, şi, totodată, se referă la un spaţiu mai opac din perspectiva naturii sărăcăcioase a surselor istorice. Situată într-o regiune a Europei Central-Orientale, problematica expoziţiei este asociată paradigmei ce o include într-un mediu mai puţin dinamic din perspectivă economică, mediu în care capitalismul nu a atins formele clasice din zona sa de origine, apusul continentului european. Descoperirile arheologice recente etalate în cadrul expoziţiei, asociate informaţiilor istorice reinterpretate vin să ateste o perspectivă mult mai complexă. In regiunea ce include nordul Transilvaniei şi nord-estul Câmpiei Tisei (nord-estul Alföldului) exista un flux al schimburilor comerciale căruia noile descoperiri arheologice îi conferă o intensitate surprinzătoare şi o durată impresionantă, de trei milenii. Dinamica acestui flux economic este atât de puternică încât componenta sa majoră, comerţul cu sare, a ajuns să ofere la graniţa de nord a Transilvaniei etimologia unor localităţi (Satu Mare, Zalnoc, Sălacea etc.) şi chiar a unor entităţi administrative (comitatele Solnocul de Mijloc şi Sătmar). Situaţia nu este deloc întâmplătoare deoarece izvoarele medievale atestă cu claritate rolul major jucat de transportul şi comerţul sării. Expoziţia vine să ateste noile descoperiri din zona oraşului Beclean care conturează în mod spectaculos existenţa unei intense activităţi de extracţie a sării cu tehnologii ingenioase, ce urmăreau obţinerea unor cantităţi de sare care depăşea cu mult nevoile locale, fiind destinate pentru piaţă. Aceste descoperiri aduc un suport solid pentru vechile cercetări care conturau o serie de indicii referitoare la legarea ofrandelor de bronzuri şi a unor fortificaţii de exploatarea şi 5
