Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
5. Exploatarca sării în Bazinul Someşului
Podoabele pierdute pe suprafaţa centrelor tribale de la Căuaş şi Andrid vin să ofere date subtile asupra rolului important jucat de aceste centre de putere în istoria mai multor secole din mileniile II şi I î. de Hr.. Pe suprafaţa aşezărilor au fost descoperite pandantive în formă de clepsidră şi pandantive trapezoidale, împreună cu un număr mare de verigi metalice. Acestea provin de la garnituri complexe de lanţuri ce erau purtate ca accesorii vestimentare în cadrul unor costume feminine somtuoase. Complexitatea şi raritatea acestor bijuterii i-a determinat pe arheologi să aprecieze că aceste garnituri de lanţuri au fost purtate de personaje feminine aflate în vârful ierarhiei sociale. Piese centrale de la aceste costume, respectiv pandantive ajurate circulare au apărut recent în ofrandele descoperite la Pir şi Ciumeşti şi sunt prezente în număr relativ mare tocmai în marile ofrande de bronzuri descoperite în zona salinelor transilvănene. Trebuie spus însă că aceste piese au zona de maximă concentrare în zona cuprinsă între lacul Balaton şi Balcanii vestici, iar descoperirile sătmărene, împreună cu acelea aflate mai la vest, în zona vadurilor de trecere a Tisei, marchează traseul de vehiculare a acestor piese. Alte pandantive cordiforme specifice Câmpiei Tisei şi Banatului, descoperite inclusiv în aşezarea de la Căuaş, sunt intens descoperite în zonele salifere din Transilvania, în special în zona ocnelor de la Dej, Turda şi Ocna Mureş. Problematica pe care o impune vehicularea unor podoabe ale elitelor feminine preistorice pune într-o lumină mai complexă schimburile de obiecte ce au loc 44 Podoabe somptoase din Epoca Bronzului / Lavish personal ornaments from the Bronze Age / Különleges bronzkori ékszerek între Transilvania (împreună cu traseul spre vadurile Tisei) şi zona ce cuprinde vestul Panoniei, zona sudalpină şi regiunea nord-vest balcanică. Noile descoperiri tind să arate că nu mai poate fi vorba doar de mobilitatea unor obiecte ale elitelor care au circulat haotic în cadrul unor schimburi reciproce de daruri. Aceste noi descoperiri, asociate cercetărilor din salinele din nordul Transilvaniei pun problema unor ample strategii sociale menite a controla circulaţia sării, metalelor şi a altor mărfuri, comerţ în care populaţia preistorică sătmăreană era profund angrenată.
