Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
5. Exploatarca sării în Bazinul Someşului
Cu circa o jumătate de secol în urmă, cercetătorul clujean M. Rusu vorbea despre o potenţială relaţie între sursele de sare din Transilvania şi numeroasele, şi am putea spune, unele dintre cele mai mari depozite de bronzuri din Europa care apar în zona acestor surse. Noile descoperiri nu fac decât să confirme această presupunere. Pentru comunităţile epocii bronzului, metalul şi în principal obiectele de metal (arme, podoabe, unelte, vase, etc.) au reprezentat principala manieră de afişare a poziţiei înalte deţinute în societate. Concentrări importante de depozite de bronzuri apar însă nu doar în zona exploatărilor saline, ci şi pe firul unor văi ce pornesc din zona acestor exploatări, constituind în epoca bronzului şi ulterior, veritabile artere ale traficului acestei resurse îndeosebi către vest. Bunăoară, de pe cursul Someşului şi mai ales din aşa-numitul,, Coridor someşan ” cuprins între Dej şi Jibou se cunosc peste 20 depozite de bronzuri şi alte piese descoperite izolat, toate datând mai ales din a doua jumătate a mil. II - începutul mil. I î. Hrs. Pentru vremurile preistorice, rutele de-a lungul cărora se transporta sarea sunt greu de precizat, însă cu siguranţă coincid în mare parte cu cele din Evul Mediu, când sunt atestate documentar şi temeinic descrise. Aceste trasee erau cunoscute încă din preistorie şi cu siguranţă începând din prima jumătate a mileniului al II-lea î. Hr., în epoca bronzului, când exploatarea sării din sursa de la Băile Figa este bine documentată. Traseul lung şi dificil de transport a sării pe firul Someşului şi apoi mai departe până pe valea Crasnei implica numeroase riscuri pentru cei care transportau sarea. Rutele de tranzit trebuiau securizate şi în mod constant se impunea câştigarea bunăvoinţei 38 liderilor locali ce controlau acest traseu şi mai ales zonele obligatorii de trecere, ce nu puteau fi ocolite. Importanţa căilor de comunicaţie în preistorie decurge nu doar din localizarea în puncte strategice, nodale, ale tranzitului, ci este dovedită mai ales prin existenţa Drumul medieval al sării / The medieval road of salt • Depozite de tip Moigrad-Tăuteu / Hajdúböszörmény / Moigrad-Tuteu / Hajdúböszörmény type deposits: 1. Cămin, 2. Căprioara, 3. Căuaş, 4. Dragu, 5. Ghenci, 6. Giorocuta, 7. Hida, 8. Moigrad, 9. Pir, 10 Pişcolt, 11. Sărvăzel, 12. Săcuieni-Bihor, 13. Sâg, 14. Şimleul Silvaniei III, 15. Tăuteu, 16. Balmazújváros, 17. Debrecen Józsa, 18. Derecske, 19. Haidúböszörmeny I, 20. Haidúböszörmeny II, 21. Haidúsámson I, 22. Haidúsámson II, 23. Haidúszarvát, 24. Kenderes, 25. Kaba, 26. Karcag, 27. Máriapócs, 28. Mérk, 29. Nádudvar, 30. Nyírlugozs, 31. Téglás, 32. Ciceu-Corabia. • Aşezări fortificate ale culturii Gáva / Fortified settlements of the Gáva culture: 1. Andrid, 2. Bozna, 3. Căuaş, 4. Dej, 5. Derşida, 6. Haidúböszörmeny, 7. Şimleul Silvaniei, 8. Ciceu- Corabia Aşezări fortificate şi ofrande din sec. XII - IX a. Chr. pe traseul Drumului Sării. / Fortifications and votive deposits from the period between the 12th and 9th centuries BC on the salt road / Bronzkori erődítmények és deponált bronzkincsek a Kr.e. XII-IX. sz. sóút nyomvonalán.
