Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
4. Căile nature de legătură între zonele bogate şi cele lipsite de sare la graniţa nordică a Transilvaniei
5. Exploatarea sării în Bazinul Someşului 9 Nu sunt puţini oamenii care caută aur, însă nu este este om care să nu îşi dorească să găsească sarea; pe bună dreptate este aşa căci nu există fel de bucate care să nu îşi datoreze savoarea sării. (Cassiodorus, Variae Epistolae, 12.24) 5.1 Exploatarea sării în preistorie Valerii Kavruk (MNCR) Vestigiile arheologice directe privind exploatarea preistorică a sării din spaţiul intracarpatic, până de curând se limitau la patru seturi similare de unelte de lemn descoperite întâmplător la Slatina (Solotvino) şi Valea Regilor (Tisolovo - Nereşniţa) în Maramureşul de nord (în prezent regiunea transcarpatică a Ucrainei), la Valea Florilor (corn. Ploscoş, jud. Cluj) şi Băile Figa (oraş Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud). începând din anul 2003, în cadrul unor proiecte iniţiate şi realizate sub egida a două universităţi britanice (Durham şi Exeter) şi Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Universitatea Cornell din SUA, Institutul German Arheologic din Berlin, Universitatea A.I. Cuza din Iaşi şi muzeele din Bistriţa, Târgu Mureş şi Suceava, cu sprijinul financiar al Academiei Britanice, al Ministerului Culturii şi al Administraţiei Fondului Cultural Naţional din România, pe teritoriul Transilvaniei au fost descoperite, cercetate şi expertizate câteva situri arheologice deosebit de bogate în vestigii arheologice directe ale exploatării preistorice a sării. în stadiul actual al cercetării, cele mai elocvente vestigii ale exploatării preistorice a sării din Transilvania sunt cunoscute în Bazinul Someşului Mare: în siturile Băile Figa, Săsarm şi Cada (jud. Bistriţa-Năsăud). Totodată, un sit cu urme bogate de exploatare a sării a fost descoperit la limita de sud-est a bazinului Someşului Mic - la Pată, corn. Apahida, jud. Cluj, în anul 2017. Situl arheologic de la Băile Figa se află pe teritoriul administrativ al oraşului Beclean (jud. Bistriţa Năsăud), la cca. 1400 m SSV de cartierul Podirei şi cca. 740 m NV de marginea de NE a satului Figa, în vecinătatea nemijlocită a staţiunii turistice omonime. Situl ocupă valea Pârâului Sărat care la 2,62 km SSE de sit se varsă în râul Meleş, afluent al Someşului Mare. Situl a fost descoperit în anul 1977 de geologul bistriţean dr. loan Chintăuan. Descoperitorul a observat în albia pârâului cu apă sărată (“Pârâul Sărat”) care străbate situl, numeroase urme de amenajări şi construcţii de lemn, printre care şi vârful unei troace de lemn13. în luna mai a anului 2005, I. Chintăuan a scos troaca din nămolul sărat şi a transportat-o la Muzeul din Bistriţa. în scurt timp, I. Chintăuan a publicat troaca, interpretând-o drept instalaţie de evaporare a apei sărate14. în vara aceluiaşi an, arheologii A. Harding (Marea Britanie) şi V. Kavruk (România) au examinat situl, au studiat troaca şi au realizat prima evaluare a potenţialului ştiinţific al sitului. în anul următor ei au repertoriat şi cartat toate urmele arheologice vizibile la acea dată la 21
