Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Neoliticul şi eneoliticul
Mesolithic site found in Ciumeşti, but certainly a lot of sites remain unidentified. The Neolithic period changed radically peoples’ lifestyle, the hunters-gatherers become farmers, and the consequence on long term is actually the world we live in today. Bibliografie - Irodalom - References Maria Bitiri, Paleoliticul în Ţara Oaşului, Biblioteca de arheologie, seria complementară, 1, Bucureşti, 1972 Alexandru Păunescu, Paleoliticul şi mezoliticul din spaţiul transilvan, Bucureşti, 2001 Alexandru Păunescu, Paleoliticul şi mezoliticul pe teritoriul României, in: Istoria românilor, voi. I, Moştenirea timpurilor îndepărtate, coord. M. Petrescu-Dîmboviţa - Al. Vulpe, Bucureşti, 2001, 67-110. Neoliticul şi eneoliticul Umanitatea, în evoluţia sa milenară, a cunoscut, ca de altfel orice fiinţă umană, perioade evolutive intense alternate cu cele de acalmie. O astfel de evoluţie intensă, chiar „revoluţionară”, este perioada neolitică, o perioadă care a scos umanitatea din latenţa paleolitică, când omul nu era decât un vânător-culegător rudimentar a cărui singură preocupare era supravieţuirea. în această perioadă, care se manifestă între 6500-4500 a. Chr., omul preistoric adoptă noi deprinderi economice, sociale, spirituale, care au marcat definitiv evoluţia ulterioară a umanităţii. Se trece la noi preocupări economice, şi ne referim aici la cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, ocupaţiile anterioare, pescuitul (nr. cat. 40-44) vânatul şi culesul, devenind complementare. Dar, dincolo de aceste două fenomene se ascund aspecte care fac din această perioadă una cu adevărat „revoluţionară”. Aceste activităţi economice determină alte preocupări şi deprinderi socio-culturale. Bunăoară, cultivarea plantelor şi creşterea animalelor determină sedentarizarea comunităţilor preistorice, care sunt „obligate” să se aşeze pentru a practica noile îndeletniciri. Tot acum apare ceramica, poate ca o necesitate de a prepara cerealele precum şi inovaţiile tehnice legate de amenajarea habitatului, a realizării de unelte rezistente şi eficiente, adecvate noilor necesităţi, precum şi apelarea comunităţilor preistorice la noi resurse, cum ar fi sarea. în anii 1960 se formează colecţia de la Ciumeşti-Berea, numită colecţia Kovács, realizată de preotul reformat Gyula Kovács din satul Berea care, probabil sub îndemnul medicului Ernő Andrássy, a început să colecteze vestigii arheologice din zona comunelor Ciumeşti, Sanislău, Foieni. Pe baza materialului şi a informaţiilor furnizate de colecţia Kovács au început primele săpături sistematice în anii 1962-1965, în hotarul comunei Ciumeşti, şi anume în punctele Ciumeşti II-Păşune, Berea I, IX, X-XI. Cercetări ulterioare au fost întreprinse de Eugen Comşa precum şi de János Németi între anii 1970-1982 la: Cărei, Dindeşti, 30
