Szőcs Péter Levente (szerk.): Călătorii istorice pe Valea Someşului. Ghid turistic (Satu Mare, 2014)

Păuleşti

rohială a fost aşezată în 1991 o placă comemorativă a poetului Szilágyi Domokos, care a locuit aici mai mulţi ani, tatăl lui fiind preot în Botiz. Biserica romano-catolică a fost construită numai în 1995, purtând hramul Sfântul Iosif.

PĂULEŞTI

Pe malul stâng al râului Someş, comuna cea mai apropiată de reşedinţa de judeţ este Păuleştiul. Comuna include şase localităţi: Păuleşti (centrul comunei), Ambud, Amaţi, Hrip, Petin şi Ruşeni.

Numele satului Păuleşti apare pentru prima dată în documentele scrise în 1376, când se afla în proprietatea familiei Pâlfalvai. Aceştia sunt de altfel cei mai importanţi proprietari ai localităţii pe parcursul evului mediu. Mai târziu, satul aparţine cetăţii Satu Mare, apoi, în secolul al XIX-lea, familiei Teleki şi urmaşilor acestora, familia De Gerando. La începutul secolului al XVIII-lea, la Păuleşti a fost instalată tabăra principelui Francisc Rákóczi, ale cărui armate asaltau cetatea Satu Mare. Una dintre cele mai remarcabile personalităţi legate de Păuleşti este contesa Blanka Teleki (1806- 1862). La iniţiativa sa a fost înfiinţată prima şcoală pentru femei din ţară. Fiind o susţinătoare înfocată a cauzei revoluţionare paşoptiste, contesa a fost arestată şi condamnată la 10 ani de închisoare. în memoria sa, a fost dezvelită o placă comemorativă pe peretele capelei

58

SZATMÁRPÁLFALVA

A Szamos bal partján a megyeközponthoz legközelebb eső község Szatmárpálfalva. A községhez hat település tartozik: a községközpont Pálfalva, valamint Ombod, Amac, Hirip, Pettyén és Oroszfalva.

Szatmárpálfalva 1376-ban bukkan fel először oklevelekben mint a Pálfalvi család birtoka. Több nemes család is tulajdont szerzett itt, azonban a középkor végéig a Pálfalviak birtoka a legjelentősebb. Később a szatmári vár uradalmának része lett, majd a 19. században a Teleki család és a rokon De Gerando család birtokába került. A 18. század elején a szatmári vár ostromakor Rákóczi fejedelem csapatai táboroztak a faluban. A település leghíresebb személyisége Teleki Blanka grófnő (1806-1862) a magyar nőnevelés úttörője és az 1848-49-es szabadságharc elkötelezett híve. Neki állít emléket a római-katolikus kápolna falán elhelyezett tábla, valamint a református templomkertben az ő, valamint húga, Teleki Emma és annak férje, De Gerando Ágost portréjával díszített fehér emlékoszlop. A mai református templom 1890-ben épült, tornya ere-