Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

continuat cursul, susţinut de rezultatele anchetelor desfăşurate la plângerile sătenilor, cum s-a întâmplat în comuna Borod (Bihor), unde vechiul notar a fost schimbat la cererea locuitorilor români şi maghiari faţă de care s-a purtat abuziv şi discreţionar pe parcursul războiului, în timp ce la Cintei9 (Arad) a fost reinstalat notarul român10. însă la fel de active, în sensul rău al cuvântului, s-au dovedit a fi autorităţile maghiare în părţile în care acestea dispuneau de suportul forţelor armate. Un detaşament maghiar, condus de locotenenţii Jónás şi Karácsonyi Jenő au semănat teroare printre locuitorii satelor din plasa Vaşcău (Bihor), după ce au fost chemaţi aici de notarul Morna şi plutonierul jandarmeriei locale, Marazsán, care i-au reclamat pe săteni că ar fi furat lemne din pădurea exploatată de firma „Darvas La Roche” şi că ar fi devastat casa pădurarului Hesz din Lunca. Ostaşii maghiari au luat la rând casele românilor din satele Băiţa11, Câmpani12 şi Sighiştel13, i-au bătut pe săteni şi au înjunghiat cu baionetele şapte dintre aceştia. Din Sighiştel au fost ridicaţi patru bărbaţi, au fost legaţi cu cablu telefonic şi bătuţi până la sânge, după care au fost scoşi în afara satului şi au fost împuşcaţi iar trupurile le-au fost abandonate la locul execuţiei vreme de 24 de ore. în Câmpanii de Sus au mai fost împuşcaţi alţi doi săteni, iar din Câmpanii de Jos un altul14. Alte violenţe au fost săvârşite de soldaţii maghiari sosiţi în zona Aleşdului, pe cursul mijlociu al cursului Crişului Repede. în comuna Bălnaca15, ostaşii unui detaşament, condus de maiorul Molnár, au arestat mai mulţi săteni, i-au obligat să-şi sape gropile şi apoi au fost împuşcaţi. în Lugaşu de Jos au intrat în casa ţăranului Ilie şi, sub ameninţarea armelor, l-au obligat să-i ospăteze cu băutură şi mâncare, iar la Aleşd, maghiarii din oraş au început să conteste autoritatea consiliului românesc din localitate16. Spre deosebire de cele ce se întâmplau în Bihor, în Arad românii se întăreau sub aspect militar. Pe 23 noiembrie, în municipiu au sosit membrii gărzilor naţionale din comunele cercurilor notariale „Boroşineu17: Şicula18, Răpsig19, Mânerău20, Gurba21 ş.a., apoi din Miniş22, din Micălaca23”, precum şi garda marinarilor români întorşi din portul Pola, conduşi de sergentul major Vaier Seredan, originar din Seleuş24. Aceştia, după ce au îndeplinit misiuni de poliţie militară în oraşul istrian, au fost îmbarcaţi şi transportaţi până în portul Fiume (Rijeka), iar de aici au venit acasă cu o garnitură de tren croată25. în aceeaşi zi, episcopul unit al Oradiei, Demetrie Radu, dispunea introducerea limbii române de predare în Gimnaziul greco-catolic de la Beiuş26, iar la Arad Consiliul Naţional Român Central le cerea locuitorilor români să colaboreze cu trupele de ocupaţie sârbeşti,

9 Cintei, sat aparţinător comunei Zărand (în ungureşte Zarând), judeţul Arad, alcătuită azi din satele Zărand şi Cintei - n.n. A.Ţ.

1,1 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (ANIC Bucureşti), fond Consiliul Naţional Român, Arad, dosar 1/1918, ff. 23-24.

11 Băiţa (în ungureşte Rézbánya), sat aparţinător oraşului Nucet, alcătuit azi din localităţile Nucet, Băiţa şi Băiţa Plai - n.n. A.Ţ.

12 Câmpani (în ungureşte Felsőmezős) comuna în judeţul Bihor - n.n. A.Ţ.

13 Sighiştel (în ungureşte Kisszegyesd), sat aparţinător comunei Câmpani - n.n. A.Ţ.

14 ANIC Bucureşti, fond Consiliul Naţional Român, Bihor, dosar 11/1/1918, f. 2.

15 Bălnaca (în ungureşte Bánlaka), sat aparţinător comunei Şuncuiuş (în ungureşte Vársonkoly os), judeţul Bihor, alcătuită azi din satele Şuncuiuş, Bălnaca, Bălnaca-Groşi şi Zece Hotare - n.n. A.Ţ.

16 ANIC Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 24/1918, f. 1.

17 Ineu (în ungureşte Borosjeno), oraş în judeţul Arad, alcătuit azi din oraşul Ineu şi satul Mocrea - n.n. A.Ţ.

18 Şicula (în ungureşte Sikula), comună în judeţul Arad, alcătuită azi din satele Şicula, Chereluş şi Gurba - n.n. A.Ţ.

19 Răpsig, sat aparţinător comunei Bocsig (în ungureşte Bokszeg), judeţul Arad, alcătuită azi din satele Bocsig, Mânerău şi Răpsig - n.n. A.Ţ.

20 Mânerău, sat aparţinător comunei Bocsig, judeţul Arad - n.n. A.Ţ.

21 Gurba, sat aparţinător comunei Şicula, judeţul Arad - n.n. A.Ţ.

22 Miniş, sat aparţinător comunei Ghioroc (în ungureşte Gyorok), judeţul Arad, alcătuită azi din satele Ghioroc, Cuvin şi Miniş - n.n. A.Ţ.

23 Micălaca, azi cartier al municipiului Arad - n.n. A.Ţ.

HPola, portlaMareaAdriatică.înregiunea/stna, Croaţia, intratîncomponenţaImperiuluiHabsburgicînl809-n.n. A.Ţ.

25 Aradul sărbătoreşte, în „Românul”, nr. 12, din 23 noiembrie 1918.

26 Liceul nostru din Beiuş iarăşi românesc, în „Cultura Creştină”, nr. 17-20, din noiembrie-decembrie 1918, pp. 369-370. 86

Turneul generalului Berthelot în comitatele din vestul României în comitatele din vestul României