Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Camelia David mano-catolică şi anume 210 reprezentând 28,64 % din totalul căsătoriilor încheiate între anii 1867 - 1906. în lumea rurală transilvăneană observăm că aproximativ două treimi dintre căsătorii se realizau între membrii aceleiaşi comunităţi şi o treime îşi aducea partenerul/partenera din comunităţile învecinat, situate pe o rază de 15 - 20 km35. în satul Livada cele mai numeroase căsătorii din perioada analizată, după cum se poate observa şi în tabelele 8, 9 şi 10 sunt cele protogame, acestea fiind în număr de 457, reprezentând 62,34 % din totalul căsătoriilor. Exogamia reprezintă căsătoria cu persoane din alte localităţi36. Aceste căsătorii au contribuit la evitarea căsătoriilor consangvine (între membri comunităţii care erau înrudiţi, deci le era interzisă căsătoria) permiţând alegerea partenerului printr-o selecţie atentă37. Motivul acestor căsătorii exogame este mobilitatea ridicată a bărbaţilor38 care realizează munci sezoniere în alte localităţi, unde se vor putea căsători în faţa preotului miresei, chiar dacă nu vor locui în satul respectiv (conform tradiţiei mireasa nu poate părăsi satul necununată). în Livada întâlnim 222 bărbaţi proveniţi din alte sate şi 67 femei, cele mai multe provenind din parohii greco-catolice. Am identificat şi 11 străini care s-au căsătorit în Livada, deoarece s-au stabilit aici în urma găsirii unui loc de muncă sigur. Exogamia se întindea în satele învecinate cum ar fi Agriş, Iojib, Adrian, Livada Nouă, Apa, Remetea, dar mirii puteau proveni şi din localităţi mai îndepărtate, întâlnindu-se un număr de 61 de cazuri la bărbaţi şi 5 cazuri la femei în acest sens. Se remarcă mobilitatea foarte redusă a femeilor. Datorită naturii muncii pe care o realizează ele nu ies din graniţele satului, sau chiar dacă o fac se limitează la zonele învecinate. Putem afirma în încheierea studiului nostru că, membrii comunităţii satului Livada luau în serios problema căsătoriei, analizând-o şi pregătind-o până în cele mai mici detalii. Aceasta se dovedeşte a fi în primul rând o necesitate economică, şi nu una socială sau psihologică, pentru marea majoritate a populaţiei care trăieşte în comunităţile rurale tradiţionale39. Camelia David Şcoala Gimnazială „Avram láncú” Satu Mare Satu Mare, RO e-mail: camisantal@yahoo.com 35 Toader Nicoară, op. cit., p. 155. 36 Sorina Paula Bolovan, Familia în satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul decolului XX, Ed. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1999, p. 115. 37 Ibidem. 38Mircea Brie, Familie şi societate in nord - vestul Transilvaniei (a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX ), Teză de doctorat, Oradea, 2007, p. 76. 39 Toader Nicoară, op. cit., p. 148. 81
