Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Căsătorindu-se, partenerii sunt perfect conştienţi de motivele care i-au determinat să facă acest pas şi anume: dragoste reciprocă, necesităţi sociale, interese materiale, spălarea ruşinii în urma căderii în păcat a tinerilor. Punând în balanţă toate aceste motive, ea va înclina în favoarea celor de ordin material, problema dragostei fiind lăsată pe ultimul plan, după părerea bătrânilor, ea putea veni şi mai târziu, după oficierea căsătoriei.

Unele căsătorii au fost realizate în pripă, mai ales în urma aventurilor amoroase ale tinerilor. Astfel la insistenţele părinţilor, a rudelor, a preotului, pentru spălarea ruşinii fetei, tinerii erau nevoiţi să se căsătorească, fiind astfel acceptaţi de către comunitate.

Nu puţine au fost cazurile în care se invocă ca scop principal al căsătoriei sau recăsătoriei starea grea a părinţilor unui partener, sau imposibilitatea creşterii corespunzătoare a copiilor rămaşi orfani de un părinte (în special mamă). Este cazul lui Lapka András, căruia îi moare soţia la naşterea celui de-al doilea copil. Rămas singur cu doi copii, la o lună de la moartea soţiei se va recăsători cu o tânără de 16 ani, Tonya Maria, cu care va mai avea în decursul căsătoriei 4 copii.

în societatea tradiţionalistă din lumea rurală, în care celibatarii nu erau văzuţi cu ochi buni (mai ales fetele), tinerii erau nevoiţi să se supună, reuşind astfel să se integreze în viaţa satului.

Alegerea partenerului

Tradiţia şi obiceiurile lumii rurale deşi impuneau anumite rigori, permiteau o anumită libertate în ceea ce priveşte alegerea partenerului. în alegerea partenerului sentimentele se clasau de cele mai multe ori pe ultimul loc, accentul punându-se pe partea materială a familiei cu care se încuscreau şi nu în ultimul rând pe tradiţie. Părinţii doreau ca odraslele lor să încheie o „partidă bună” în urma căsătoriei, pentru a nu avea grija zilei de mâine, dar în acelaşi timp cereau şi înţelegere între parteneri, divorţurile nefiind privite cu ochi buni (în Livada nu a existat nici un divorţ în intervalul studiat).

Primele tatonări în privinţa viitoarei căsătorii le făceau de cele mai multe ori părinţii, uneori promiţându-şi copii de când erau minori, iar promisiunea trebuia ţinută, astfel prietenia dintre cele două familii se întărea printr-o încuscrire. Lăsând la o parte aspectul material al căsătoriei, tânărul urmărea şi vârsta partenerei, deoarece conform tradiţiei, femeia nu trebuia să fie mai bătrână decât bărbatul. Cu toate acestea, în satul Livada vom găsi suficiente exemple de cupluri în care femeia era mai în vârstă. Influenţa părinţilor nu este exclusă, mai ales dacă viitorul soţ stătea bine din punct de vedere material, în urma realizării căsătoriei, beneficiind şi ei de un anumit ajutor.

O altă problemă care-i preocupa pe tineri era ca partenera să fie din acelaşi sat, astfel încât să respecte tradiţia. în Livada, în intervalul studiat, din acest punct de vedere nu se respectă în totalitate tradiţia, deoarece numeroşi tineri îşi găsesc parteneri în satele învecinate.

Tot în dorinţa de a respecta tradiţia, se încerca găsirea unui partener de aceeaşi religie/ confesiune, evitându-se cât se putea realizarea căsătoriilor mixte. Şi din acest punct de vedere tinerii greco-catolici şi romano-catolici nu respectă tradiţia, doar cei reformaţi rămân aproape în totalitate ancoraţi în tradiţie.

O altă problemă pe care o implica căsătoria este statutul civil al partenerilor, fiind preferabil ca aceştia să nu mai fi fost căsătoriţi. Aceasta datorită implicaţiilor pe care ar fi fost nevoiţi să le suporte partenerii, fiind nevoiţi să îngrijească şi copii rezultaţi în urna primei căsătorii, la care se vor adăuga şi copii comuni, lucru greu de suportat pentru o familie de ţărani cu o stare materială modestă.

Urmărind toate aceste aspecte şi interpretându-le corect, putem creiona imaginea lumii de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, cu trăirile, dramele, obiceiurile sale.

Evoluţia şi structura căsătoriilor în Livada (judeţul Satu Mare) între anii 1867 - 1906

72