Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Evoluţia şi structura căsătoriilor în Livada (judeţul Satu Mare) între anii 1867 -1906 also benefited from some help.

Another issue that was of concern to the young people was that the partner was from the same village in order to respect the tradition. In Livada, in the period studied, from this point of view, tradition is not fully respected, because many young people find partners in neighbouring villages. Also in the desire of respecting the tradition, trying to find a partner of the same religion / confession, avoiding the possibility of achieving mixed marriages, and from this point of view,

Greek Catholic and Roman Catholic youth do not respect tradition, only the protestants remain almost entirely anchored in tradition.

Another issue involving marriage is the civil status of the partners, and it is preferable that they have not been married. This is due to the implications that their partners would have to bear, being forced to take care of children resulting from the first marriage, to which will be added common children, which is hard to bear for a family of peasants with a modest material state. By following all these aspects and interpreting them correctly, we can draw the image of the world from the end of the nineteenth and early twentieth century with its experiences, dramas, customs. For the rural world is one of the few ways to take the individual out of anonymity.

KEYWORDS: marriage, rural world, nineteenth century, tradition, confession, ethnicity

Familia, izvorul dătător de noi forţe, se dezvoltă şi evoluează în funcţie de transformările care au loc în societate2. Una din coordonatele de bază ale familiei este căsătoria, deoarece întemeierea şi evoluţia unei familii este rezultatul căsătoriei (dacă este legală) sau a concubinajului3. Căsătoria a reprezentat până în epoca modernă inclusiv, modalitatea esenţială de formare a unei familii, de legitimare socială a unei instituţii de bază din istoria umanităţii. Prin căsătorie familia, cuplul nou format, alături de urmaşii săi biologici, intră în ciclul cosmic al vieţii şi al morţii4.

Unirea vieţilor a doi tineri prin căsătorie reprezintă un act fundamental, sacru, divin şi irepetabil, căsătoria fiind o taină la fel ca şi naşterea şi moartea. Prin căsătorie familia trebuie să-şi îndeplinească rolul economic, social şi cultural5.

Cele mai importante momente, din viaţa mai scurtă sau mai lungă a unei persoane, precum naşterea, botezul, căsătoria, decesul, erau consemnate de către preoţii locului în Registrele parohiale, astfel încât informaţiile pe baza cărora am realizat acest studiu provin din această sursă.

Pentru a subordona şi mai mult societatea, statul austro-ungar va elabora Legea XXXIII din 9 decembrie 1894, prin care registrele parohiale aflate sub monopolul bisericii vor înceta a mai avea caracter de acte publice6. Pe baza legii din anul 1894 s-au creat oficiile de stare civilă ale statului, subordonate Ministerului de Interne, creându-se registre noi, mai simple şi mai

2 loan Bolovan, Transilvania intre revoluţia de la 18+48 şi Unirea din 1918. Contribuţii demografice, Ed. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2000, p. 169.

3 Sorina Paula Bolovan, loan Bolovan, Aspecte privind căsătoria în satul românesc din nord-vestul Transilvaniei la mijlocul secolului al XlX-lea, în „Acta Musei Porolissensis”, XII, Zalău, 1988, p. 845.

4 Idem, Căsătorii mixte in Transilvania la sfârşitul epocii moderne. Consideraţii demografice, în Corneliu Pădurean, loan Bolovan (coord.), „Căsătoriile mixte în Transilvania. Secolul al XlX-lea şi începutul secolului XX”, Ed. Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2005, p. 88.

5 Ibidem.

6 Ibidem.

70