Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Ciprian-Emanuel Honca

ales că materialele necesare proveneau din pădurea proprie şi din roadele activităţii agricole desfăşurate acolo78. Dintr-un articol aflăm că Păsztory poseda la vremea respectivă chiar şi tractor79.

Călugărul a creat senzaţie şi prin înfiinţarea unei fanfare private, alcătuită din muncitorii săi. Un turist venit la băile din Valea Măriei - care a ţinut să-şi relateze în presă impresiile - punea moşia călugărului în rândul celor princiare şi pomenea frumoasa fanfară găsită acolo, alcătuită din 5 persoane80. Un alt turist, aflat de data asta la băile Bixad, aminteşte, de asemenea, fanfara călugărului81 82, acelaşi lucru făcându-1 şi Sándor Dénes, ziarist la Szamos, atunci când l-a vizitat pe monah la moşia acestuia, în vederea realizării unui interviu. Gazetarul avea să scrie următoarele: în timpul mesei, când am fost sub găzduirea lui Păsztory, în zgomotul produs de batoză, de sunetul de ciocan din atelierul de rotărie sau din atelierul de fierărie, s-a auzit sunetul unui semnal din armată. Toagul a amuţit pentru o perioadă. Semnalul indica pauza de masă. Nu au trecut însă decât câteva clipe şi curtea a răsunat de cântecele fanfarei, care întâi a început cu imnul şi a continuat cu cântece maghiare. Păşind în curte mi s-a dat să văd o formaţie dintre cele mai originale, pe care nu o poţi uita. Tenorul, absolvent de Conservator, a condus cântăreţii compuşi din slujitorii şi meseriaşii lui Păsztory. în faţa fiecăruia stăteau cotele din care citea căruţaşul, oierul, rotarul, batozarul, sculptorul personal al călugărului, fierarul şi alţi membrii din suita dânsului. Iar suita dânsului nu e compusă din sezonieri contractaţi de Sfântul Mihai, ci din membrii familiilor care fac parte din cercul lui Păsztory şi care locuiesc pe viaţă în ToagS2. Despre ei, în acelaşi articol se precizează cu nu consumă nici alcool, nici tutun.

Femeile din comunitate participau, la rândul lor, la activităţile meşteşugăreşti, specializându-se în confecţionarea produselor de lucru manual. Cu ocazia unei expoziţii organizate la Satu Mare au fost expuse piese realizate de acestea, care au lăsat o impresie foarte bună. Un articol de presă a lăudat piesele superbe din lucru manual, covoarele din smirnă şi hainele preoţeşti cusute cu aur. S-a remarcat atunci şi macheta din aluminiu a unei biserici, realizată de sculptorul personal al lui Păsztory83.

Cât priveşte noile preocupări ale lui Pásztory din vremea când a fost absolvit de atribuţiile călugăreşti, spre sfârşitul anului 1901 îl găsim implicat în politică. Presa anunţa atunci începutul campaniei electorale pentru alegerea de deputaţi (campanie derulată între 2 şi 11 octombrie), în cercul districtual Medieşu Aurit unul dintre candidaţii din partea liberalilor fiind Árkád Pásztory84. Acesta şi-a prezentat programul printr-o conferinţă ţinută la Valea Măriei, la data de 22 septembrie, în faţa unui public numeros85. A pierdut însă alegerile în faţa lui Gyula Szentiványi, acesta din urmă depăşindu-1 cu aproape 800 de voturi86.

După acest eşec, simpatizanţii monahului au început un război mediatic împotriva noului deputat, în timp ce Pásztory a contestat în instanţă modul de organizare a alegerilor, într-un articol este exprimată dezamăgirea prilejuită de rezultatul alegerilor, de înfrângerea lui Pásztory, locuitor de 10 ani în Ţara Oaşului, timp în care a dus o evlavioasă muncă naţionalistă

78 PL. Cat. 24. 291/1915. A sárospataki plébános vizsgálatának írásos anyaga a Pásztory vagyonról Csernoch János hercegprímás számára, apud Csaba Endrédi, op. cit., p. 148.

79 Gazdák Lapja, nr. 28, Satu Mare, 13 jul. 1906, p. 6

80 Szatmár és Vidéke, nr. 32, Satu Mare, 8 august 1905, pp. 1-2.

81 Cum ne pregăteam, auzim, în sunetele unei fanfare de suflat, cântece patriotice ungureşti. In acordurile destul de plăcute iese dintr-o călească părintele Árkád Pásztory. Fanfara el a înfiinţat-o şi o întreţine de puţin timp, acum se derulează încă pregătirea şi, făcând abstraţie de faptul că toate începuturile sunt nevoiaşe şi că nu este formată din muzicieni ci din oameni simpli, totuşi este pe placul auditoriului..., Heti Szemle, nr. 29, Satu Mare, 15 jul. 1908, p. 1.

82 Szamos, nr. 218, Satu Mare, 24 szep. 1911, pp. 1-2.

83 Szamos, nr. 222, Satu Mare, 29 szep. 1911, p. 3

84 Szatmármegyei Közlöny, nr. 37, Cărei, 15 szep. 1901, p. 2.

85 Szatmármegyei Közlöny, nr. 39, Cărei, 29 szep. 1901, p. 2.

86 Pesti Napló, nr. 274, Budapesta, 5 okt. 1901, p. 3.

27