Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Radu David

pentru Băieţi din Satu Mare22. Va funcţiona în acelaşi sediu cu liceul românesc. Cu predare doar în limba română era Liceul Industrial de Fete. O altă şcoală tehnică era Şcoala de Ucenici Industriali şi Comerciali. în Satu Mare exista şi un Liceu Comercial de Băieţi şi Fete23. Dintre şcolile congregaţiei Sf. Vincenţiu de Paul au funcţionat în intervalul 1945-1948: grădiniţa, şcoala primară, Liceul Romano-Catolic de Fete (secţia română nu a mai fost reînfiinţată) şi Şcoala Normală Romano-Catolică de învăţătoare, toate cu predare în limba maghiară. Dintre şcolile confesiunii reformate amintim Liceul Reformat de Băieţi, Liceul Reformat de Fete şi Şcoala Normală Reformată de învăţătoare (reînfiinţată în 1941). în 1947 era înfiinţat Liceul Seral Mixt, numit şi Liceul Seral Muncitoresc24. în anii şcolari 1947-1948 şi 1948-1949 a funcţionat în clădirea Şcolii nr. 1 (azi Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil”), cu secţie română şi maghiară25.

La Cărei funcţionau şapte şcoli secundare, cele mai multe datând din perioada interbelică26. Acestea erau: Liceul de Băieţi de Stat „Vasile Lucaciu”, Liceul Teoretic de Fete de Stat Român, Gimnaziul de Fete de Stat Maghiar, Liceul Mixt Romano-Catolic, Şcoala Normală Greco-Catolică de Fete, Şcoala de Ucenici Industriali Română şi Şcoala de Ucenici Industriali Maghiară. După cum se poate observa, trei erau şcoli de stat, două erau confesionale, iar cele două şcoli tehnice erau sprijinite de comunitatea locală şi de autorităţile statale.

Până în anul şcolar 1947-1948 infrastructura şcolară a judeţului era în parte refăcută. Coexistau şcoli cu o veche tradiţie cu altele înfiinţate în intervalul 1945-1947, şcoli de stat cu şcoli confesionale, instituţii care ofereau educaţie în limba română, cu altele în care predarea se realiza în limba maghiară. Se părea că se reintră într-o stare de normalitate, dar un observator atent a vieţii politice, ar fi putut avea dubii cu privire la durata acestei stări de aparentă „normalitate”.

2. învăţământul sătmărean în intervalul 1948-1968

2.1. Legislaţie

După preluarea totală a puterii de stat de către comunişti, odată cu alungarea din ţară a regelui Mihai, la sfârşitul anului 1947, aceştia au operat schimbări masive în toate domeniile, schimbări care au vizat şi sistemul de învăţământ.

La 3 august 1948, era publicat în „Monitorul Oficial” decretul 175 pentru reforma învăţământului27. Acesta „aducea schimbări de structură în şcoala de toate gradele, era inspirat după legislaţia sovietică în domeniu şi avea la temelie spiritul luptei de clasă”28. Dintre obiectivele şcolii menţionăm „educarea tineretului în spiritul democraţiei populare” şi „pregătirea cadrelor medii şi superioare de specialişti, pe baze ştiinţifice, care să corespundă nevoilor consolidării democraţiei populare şi constituirii societăţii socialiste.” Aceste deziderate se vor regăsi apoi, cu minime diferenţe de formulare, în mai toate documentele programatice ale regimului comunist cu privire la sistemul de învăţământ.

22 Radu David, Grupul Şcolar de Industrializare a Lemnului din Satu Mare 1907-2007, Ed. Someşul, Satu Mare, 2007, p. 27.

23 AN BJ SM, fond: Liceul Comercial de Băieţi şi Fete Satu Mare, inv. nr. 360.

24 Loc. cit., fond: Liceul Muncitoresc Seral de Stat Satu Mare, inv. 392.

25 Loc. cit., fond: Prefectura judeţului Satu Mare, inv. nr. 30, dos. nr. 10/1949, f. 26.

26 Aspecte cu privire la funcţionarea acestora la AN BJ SM, fond: Inspectoratul statistic al raionului Cărei: 1946-1954, inv. nr. 152, dos. nr. 10, f. 2 (pentru anul şcolar 1945-1946), f. 3 (pentru anul şcolar 1946-1947), f. 4 (pentru 1946- 1947) şi f. 5 (anul şcolar 1947-1948).

27 Legislaţia învăţământului românesc din timpul perioadei comuniste la Gheorghe Bunescu, Gabriel Albu, Emil Stan, Antologia legilor învăţământului din România, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2004. Istoria învăţământului din perspectivă oficială în: *** Istoria învăţământului din România. Compendiu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971. Singura lucrare post 1989 care tratează in extenso, această problematică, inclusiv legislaţia: Florin Diac, O istorie a învăţământului românesc modern, voi. II, 1944-1989, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2004.

28Nicoleta Ionescu-Gură, Stalinizarea României. Republica Populară Română 1948-1950: transformări instituţionale, Ed. AII, Bucureşti, 2005, p. 324.

233