Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Dr. Carol Blum de pagini atrăgătoare şi pasionante în cercetarea adevărului privitor la amarnicul surghiun al celui mai iubitor de viaţă dintre poeţii trecutului, te reţine şi te apropie sufleteşte de toate aceste ţinuturi ale noastre, cărora nu le-a fost dat să dea celui ce şi-a scris singur epitaful «tenerorum lusor amorum», decât dezamăgiri, durere şi tristeţe. îi mulţumim d-lui Blum. Şi îi mulţumim d-sale, care, venit de curând în mijlocul nostru, îşi termină prefaţa preţiosului d-sale opuscul, cu următoarele cuvinte: «Cu prilejul cincantenarului, închin cu adâncă veneraţie modestul meu studiu Dobrogei, acestui binecuvântat petec de pământ al întregitei noastre patrii, provinciei atât de bogată în nobile amintiri istorice şi sortită, pentru fericita sa situaţie geografică, unui strălucit viitor»17. Volumul este un extras din Analele Dobrogei, Anul IX, Voi. II, 1928, Institutul de Arte Grafice şi Editură „Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, 1928, pp. 119-170. Imagine cu coperta acestui volum din Ziua de Constanţa, 30 septembrie, 2012, Constanţa şi Ovidiu-nisipul din clepsidra mileniilor18. Din lucrarea Zalmoxis19, redăm concluziile din final ale lui Carol Blum: „în lucrarea de faţă am desvoltat motivele ce ne îndeamnă să atribuim lui Zalmoxis o viaţă pământească. Pentru noi Zalmoxis este un personagiu real ca şi Pythagora, Empedocle, sau Deceneu. După îndeplinirea misiunii sale profetice, el se confundă esenţialmente cu zeitatea preconizată de el, adică cu Gebeleizis. în orice caz, concepţia euhemeristă despre Zalmoxis nu atinge întru nimic caracterul orfic al religiei getice, susţinut în această lucrare. încercarea lui Pârvan de a despărţi pe Geţi de celelalte seminţii tracice din sud, apropiindu-i de popoarele nordice, nu se va putea menţine. Tocmai caracterul orfic al religiei lui Zalmoxis dovedeşte strânsa legătură ce-i leagă pe Geţi de celelalte seminţii tracice din sud, la care misterele orfice au fost de mult practicate într-o formă esoterică. Religia Geţilor nu este altceva decât un orfism exotericizat şi ridicat la rangul unei religii naţionale. Deşi Pârvan recunoaşte rădăcinile tracice ale orfismului, de care Pythagoreismul era adânc influenţat, totuşi nu aminteşte cu nici un cuvânt de caracterul eminamente orfic al religiei lui Zalmoxis. Scopul principal al acestei lucrări era tocmai scoaterea în evidenţă a caracterului orfic al religiei lui Zalmoxis. C. Blum Dr. phil. et lie. iur [doctor în filosofie şi licenţiat în drept]”. Pentru informaţiile primite aduc mulţumiri: doamnei Corina Dominte, bibliotecar la Biblioteca Norman Manea a Colegiului National Ştefan cel Mare din Suceava, doamnelor dr. Corina Apostoleanu şi Adriana Gheorghiu, manager şi respectiv şef de secţie la Biblioteca Judeţeană loan N. Roman din Constanţa şi domnului Marius Popescu, documentarist şi bibliotecar la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. Ovid iu T. Pop Colegiul Naţional Mihai Eminescu Satu Mare, RO e-mail: ovidiutiberiu@yahoo.com 17 Voinţa Dobrogei, Anul I, No. 28, Constanţa, 29 Septembrie 1928, p. 2. 18 https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/constanta-de-odinioara-in-imagini/constanta-si-ovidiu-nisipul-dinclepsidra-mileniilor-34647-381688.html, accesat la 6 ianuarie 2019. 19 Carol Blum, Zalmoxis, Analele Dobrogei, Anul X, 1929, Fasc. 1-12, Institutul de Arte Grafice şi Ed. „Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, 1929, p. 124. 222
