Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Activitatea organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc din judeţul Satu Mare în perioada 1931-1938

în vacanţa parlamentară, continuă tradiţia ca aleşii să-şi prezinte activitatea legislativă şi să menţină contactul cu electoratul. în judeţul Satu-Mare are loc şedinţa Comitetului judeţean, sub preşedinţia lui Mihai Popovici. S-au luat diferite hotărâri cu privire la reorganizarea partidului în judeţ, în conformitate cu cerinţele locale. Au fost făcute propuneri pentru delegarea membrilor în Comitetul judeţean reorganizat şi completat. Au fost discutate diferite probleme de ordin administrativ, economico-financiare şi de propagandă. A fost fixată data Congresului judeţean, pentru 11 noiembrie 1931, care urma să aibă loc la Baia Mare. în scopul pregătirii Congresului au fost alese 4 comisii: economico-financiară, administrativă, socială, care să discute problema muncitorilor şi şomajul şi o comisie de propagandă. în zilele următoare, Mihai Popovici a vizitat, apoi, localităţile Craidorolţ, Botiz, Baia Mare şi Şomcuta Mare4.

Deşi participaseră pe liste comune la alegerile din anul 1931, după P.N.Ţ., şi P.N.L declanşează, începând cu data de 17 aprilie 1932, o viguroasă campanie de răsturnare a guvernului Iorga. Cădere guvernului Iorga a fost grăbită şi de Raportul consilierului tehnic Charles Rist, publicat la data de 26 mai 1932. Aici se făcea un aspru rechizitoriu asupra modului cum erau conduse finanţele României. Charles Rist recomanda guvernului român să ceară concursul tehnic al Societăţii Naţiunilor în vederea realizării unei reforme financiare sănătoase. Ţara noastră se găsea în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile externe. în faţa acestei situaţii, lipsit de o bază de masă, de sprijinul unui partid puternic, guvernul Iorga demisionează pe data de 31 mai 19325.

Devenise deja o tradiţie ca în perioadele de criză politică să fie chemat, de urgenţă, să revină ţară, Nicolae Titulescu. în acest sens, au fost trimise 3 telegrame, deoarece nu se ştia precis unde se afla: la Geneva, Paris şi Montreux. Primind telegrama, diplomatul român s-a deplasat la Bucureşti. Se zvonea că regele Carol al II-lea încerca să formeze un guvern de „concentrare”, cu participarea celor două mari partide politice: naţional-ţărănist şi naţional- liberal6.

După audienţa de la Palat, Nicolae Titulescu a primit însărcinarea de a forma un guvern de concentrare, dar liberalii-ducişti au refuzat să colaboreze. Conducerea P.N.Ţ. anunţa că susţine „sincer unirea forţelor şi colaboarea”, dar dacă acţiunea politică a lui Titulescu eşua, partidul se arăta „gata să ia răspunderea”, preconizându-se un guvern condus de Vaida Voevod. Presa sublinia că „cheia soluţiei” se găsea la Iuliu Maniu, care nu sosise încă în Capitală7.

Nereuşind să formeze un guvern de concentrare, Nicolae Titulescu şi-a depus mandatul. Regele l-a încredinţat pe Alexandru Vaida Voevod cu formarea noului guvern denumit de „restrânsă concentrare”.

Toate aceste evenimente se întâmplau pe data de 5 iunie 1932. Firul evenimentelor s-a derulat cu repeziciune, deoarece pe data de 8 iunie se sărbătorea Ziua Restauraţiei lui Carol al II-lea.

Noile alegeri parlamentare au fost fixate pentru zilele de 17 iulie, la Cameră, 20,24 şi 27 la Senat. Guvernul Vaida numeşte noi prefecţi şi noi comisii interimare de conducere în fruntea oraşelor, considerând că ele au fost desfiinţate ilegal de guvernul Iorga.

în cele din urmă s-a hotărât constituirea unui guvern electoral, format doar din membrii naţional-ţărănişti, plus Titulescu la Externe. De asemenea, conducerea P.N.Ţ. a hotărât ca Ion Mihalache, Virgil Madgearu şi Mihai Popovici să nu intre în guvernul Vaida, ci să conducă campania electorală a partidului. Dacă intrau în guvern ca miniştri situaţia lor era „cât se poate delicată”. Noul guvern avea mandatul expres de a organiza noi alegeri8.

4 Idem, nr. 228, 20 octombrie 1931, p. 4.

5Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional Ţărănesc, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1994, pp. 170-172.

6 Patria, nr. 105, 3 iunie 1932, p. 1.

7 Idem, nr. 107, 5 iunie 1932, p. 1.

8 Idem, nr. 108, 7 iunie 1932, p. 1-2; nr. 109, 8 iunie 1932, p. 1: Componenţa guvernului Vaida, constituit pe data de 6 iunie 1932, era următoarea: Alexandru Vaida Voevod - preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de Interne şi ad-interim la Externe; Emil Haţieganu - ministru de Stat (al Ardealului); Pantelimon Halippa - ministru de Stat (al

198