Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Diana Kinces direcţia Hodod, Sălaj. înainte de intrarea în oraş Augustin Ferenţiu a întâmpinat armata română cerându-i colonelului Ressel să nu jefuiască şi să nu bombardeze oraşul deoarece în oraş nu mai există trupe inamice. La 12:45 colonelul Ressel a intrat în Piaţa Cetăţii din Satu Mare însoţit de ofiţeri şi de o baterie, oprindu-se în faţa hotelului Dacia. «Colonelul apoi a plecat cu suita sa la masă la hotelul Dacia. între aceste divizia de cavalerie cu încetul a sosit pe str. Cetăţii în piaţă. înainte venea o trupă de biciclişti, apoi cavaleria, 8 soldaţi cu fanfare înfrunte cu un tambur, după ei iară cavalerie, pe urmă mitraliere şi artilerie. Trupele s-au plasat în careu în mijlocul pieţii. Văzând atitudinea paşnică a armatei, s-a adunat din nou multă lume în piaţă admirând trupele române, cari s-apresentat admirabil. Soldaţii bine îmbrăcaţi, bine echipaţi, caii frumoşi, şi peste tot s-a manifestat o disciplină complectă. Era un tablou impunător mai cu seamă, că pe aici era vestea că trupele române sunt prost echipate, armament inferior, soldaţii desculţi etc. (s. n.) La orele 3 s-a întrunit în sala primăriei consiliul orăşenesc şi nu numai 30, ci peste 100 de cetăţeni de căpetenie. Generalul Davidoglu a sosit exact la 3 şi 20. în piaţă în faţa primăriei a fost salutat la sosire de dl. advocat Dr. A. Doboşi. în sala primăriei toţi au stat sus când a intrat Dl. general şi a fost primit cu aclamaţiuni „Trăiască”... Stând în picioare a ascultat felicitarea ajutorului de primar Dr. Lenard, ce a fost tălmăcită, pe româneşte de fostul căpitan Ionel Cloaje. „Nu ştim” - spuse Dl. Dr. Lenard - încât se va respecta de imperiul român limba maternă a populaţiei maghiare şi autonomia oraşului, dar ştim că faţă de stupiditatea bolşevismului Dv. aduceţi cultura occidentului civilizat. Pentru susţinerea ordinei publice vă oferim serviciile noastre. Vă salut în numele populaţiei acestui oraş.” Dl. General Davidoglu a răspuns următoarele: Nu ca inamici am venit ci ca fraţi porniţi la ordinul Antantei, ca să asediem linia demarcaţională. Respectăm toată lumea cinstită, numai a bolşevismului adversari suntem. Cu sosirea armatei române se va restabili ordinea dinaintea revoluţiei. Funcţionarii fără deosebire pot să-şi ocupe posturile şi autorităţile vor continua activitatea lor conform ordinilor ce se vor publica. Cu încredere aşteptăm deciderea Antantei, orice să fie aceasta.” Populaţia are să fie liniştită. Cetăţenii cinstiţi se vor lăsa în pace. Oraşul este scutit de jaf, fiindcă şi-a deschis porţile benevol înaintea armatei române. Nimene nu va fi internat. Trupele pleacă mai departe, numai atâta armată va rămâne în oraş câtă este indispensabilă pentru susţinerea ordinei. Dacă va fi linişte în oraş nimeni nu-i va face nici o nedreptate. De astăzi înainte însă să nu mai fie nici amintire de bolşevism. Discursul a fost des întrerupt de aplause. Că să fie înţăles şi de lumea ungurească, Dl. general a ţinut pauză după fiecare proposiţiune şi a lăsat să se traducă pe ungureşte de căpitanul Cloaje. ... în 20 aprilie 1919 după masă la orele 3 a sosit în localitate statul major al divisiei 2 de cavalerie în frunte cu Dl. general Constantinidi. în sala primăriei a fost salutat de Dl. advocat Dr. A. Doboşi. După aceasta Dl. General a luat în primire oraşul Satu-Mare...şi noi am fost desrobiţi.» (fragment din discursul primarului Augustin Ferenţiu ţinut în aprilie 1924 cu ocazia aniversării a 5 ani de la eliberarea oraşelor Satu Mare şi Cărei, publicat în ziarul Satu Mare6). în aceeaşi zi de 19 aprilie 1919, trupele diviziei a 7-a infanterie au ocupat oraşul Cărei. După 5 zile de operaţiuni, armata stăpânea legătura cu marile centre: Satu Mare, Cărei, cu importanta cale ferată ce unea aceste centre; linia frontului român se întindea spre nord până la Hust, pe Tisa, iar spre sud până la Mureş. Maghiarii au fost nevoiţi să se retragă pe a doua linie jalonată de centrele mari: Nyíregyháza, Debrecen, Békéscsaba. Armata română a continuat înaintarea, astfel că în 20 aprilie au fost eliberate oraşele Oradea şi Salonta, iar în 23 aprilie oraşul Debrecen, reuşind ca până la 1 mai să fie stabilizat frontul de-a lungul Tisei. Armata comunistă maghiară nu a acceptat situaţia şi în iunie 1919 au atacat din nou România pe Tisa, cu scopul de a cuceri toate provinciile care au aparţinut Ungariei. Această ofensivă a eşuat, trupele române reuşind să înfrângă şi să respingă trupele maghiare, peste Tisa, iar în 4 august 1919 au ocupat capitala Ungariei Budapesta, Béla Kun demisionând. 6 Satu Mare, anul IV, nr. 30 din 20 aprilie 1924, p. 1. 173
