Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Paula Virág Produsele solului obţinute de către proprietarii care veneau să-şi muncească pământurile pe teritoriul României, au fost controlate de funcţionarul vamal pentru întocmirea formalităţilor vamale. Jumătate din produse trebuiau să rămână pe teritoriul unde se găsea proprietatea, iar cealaltă jumătate era la dispoziţia proprietarului care putea să le vândă pe loc sau să le transporte în Ungaria în conformitate cu legea generală a vămilor şi convenţiei încheiate. Excepţie se făcea doar în cazul produselor al căror export era interzis de ţara unde se află proprietatea, aceste produse neputându-se trece de partea cealaltă a frontierei. Contravaloarea în bani a preţului de vânzare putea fi exportată chiar dacă se depăşea suma maximă prevăzută de dispoziţiile aflate în vigoare. Provenienţa produselor precum şi totalul sumei de exportare erau controlate şi aprobate de Serviciul vamal, emiţându-se un act oficial. Nu se făcea nici o rechiziţie din animalele, vehiculele, harnaşamentele, instrumentele agricole care însoţeau persoana venită pentru munca câmpului şi care se găseau trecute în carnetul de legitimaţi, însă ele nu puteau fi înstrăinate de proprietar decât dacă se vindeau odată cu imobilul. Se garanta libertatea muncii tuturor persoanelor venite pentru munca câmpului precum şi libera de întoarcere la domiciliul unde a venit. La terminarea perioadei de lucru pentru care a venit, persoana sau persoanele care doreau să plece, se prezentau la postul de jandarmi, care le asigura plecarea din comună, comunicându-le postul de control al frontierei pe unde trebuiau să iasă din ţară, punct ce era trecut în cartea de legitimaţie. La înapoierea în ţară a persoanelor care au trecut în Ungaria în scopul muncilor agricole, după terminarea operaţiunilor de control de la posturile de trecere se prezentau direct la postul de jandarmi de care aparţinea comuna unde locuiau anunţându-şi sosirea10. Autorităţile militare şi posturile de jandarmi urmăreau îndeaproape activitatea persoanelor care veneau din Ungaria. în caz de abatere de la obligaţiile lor, dar şi în cazul când se dovedau că au săvârşit fapte care contraveneau intereselor statului român, se luau măsurile cuvenite. Aceste norme au fost respectate cu stricteţe de către autorităţile româneşti făcându-se astfel posibilă trecerea frontierei cu Ungaria în vederea realizării muncilor agricole de către persoanele a căror proprietăţi au fost tăiate de către graniţa româno-ungară. ANEXĂ Instrucţiuni privind trecerea noii frontiere a României cu Ungaria în vederea lucrării pământului din Ungaria, aflat în proprietatea unor persoane domiciliate în România şi vice-versa. Instrucţiuni Cu privire la trecerea peste frontieră în vederea executării muncilor agricole: Pentru a înlesni populaţiunea a căror proprietăţi rurale sínt taiate de linia de frontieră sau sínt în imediata apropiere a frontierei; sau stabilit următoarele norme de trecere: 1) De admite trecerea peste frontieră numai a persoanelor care având domiciliu de o parte sau de alta a frontierei, nu au aceste terenuri mai departe de 6 k<ilo>metr<i>, de partea opusă a frontierei. Vor fi consideraţi la fel membrii familiei agricultorilor care cultivă personal pământul, asemenea ajutoarele administratorii, lucrătorii şi muncitorii permanenţi cari vor fi necesari pentru cultivarea terenurilor menţionate mai sus. 2) Limita la Est şi Vest de frontieră a teritoriului care ar coprinde specificările dela punctul 1 sínt: Limita de Est, până la linia liziera de est a satelor Tivadar şi Vorgolany [Forgolâny 10 Ibidem. 163
