Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Claudiu Porumbăcean - Viorel Cămpean: Delegaţi sătmăreni la Maea Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918
Delegaţi sătmăreni la Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 NILVAN ALEXANDRU Delegat al Despărţământului Şomcuta Mare al „Astrei”30 Alexandru Nilvan s-a născut la Şomcuta Mare, comitatul Satu Mare (astăzi judeţul Maramureş). A urmat Şcoala primară germană din Bistriţa, iar liceul la Năsăud. A urmat apoi Facultatea de Drept la Budapesta şi Academia Comercială la Viena. înainte de 1918, a lucrat, ca funcţionar în cadrul băncii de credit „Chioreana”, din Şomcuta Mare. în şedinţa din data de 25 noiembrie 1918 care a avut loc la Şomcuta Mare, Aurel Nilvan a fost ales delegat al cercului electoral Şomcuta Mare, în acelaşi timp reprezentând şi despărţământul „Astrei” din localitate la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. A murit în 1944 şi a fost înmormântat la Şomcuta Mare. După Dictatul de la Viena, a avut de suferit, din partea ocupanţilor horthyşti. Referiri la activitatea sa, mai ales la cea culturală, se fac în ziarul local „Chioarul”, editat la Şomcuta Mare în anii 1930- 1931. NISTOR IOSIF (1869 ?) Delegat al cercului electoral Cărăşeu31 S-a născut la 4 august 1869 în Căuaş, în familia nobililor loan şi Maria Butean. A fost notar vreme de 32 de ani la Homorodu de Jos. A fost delegat la Alba Iulia din partea Cercului Electoral Cărăşeu. A trebuit să se refugieze până la venirea trupelor române în aprilie 1919. în toamna anului 1940 a fost obligat să se refugieze, în 1943 locuind la Cernăuţi. PĂTCAŞIU VASILE (1844-1932) Delegat din partea localităţii Hotoan32 Preotul cronicar Vasile Pătcaşiu vede lumina zilei în satul Portiţa (comitatul Satu Mare) la 25 decembrie 1844, din părinţi iobagi, loan Pătcaşiu şi Floarea Mesaroşiu. A urmat studiile primare în satul natal şi Cărei, iar cele liceale la Beiuş, absolvind în 1862. Cu ajutorul fostului protopop de Santău, Vasile Pop, intră la Seminarul din Gherla, terminând teologia în 1871. în acest an se angajează ca secretar de cancelarie la Pretura plăşii Tăşnad. Ordinat preot, în 1872 păstoreşte câteva luni în localitatea sălăjeană Seredeiu, iar cu data de 12 octombrie 1872 este numit paroh în Hotoan. Aici se va ocupa de îndată de organizarea şcolii confesionale româneşti, conduse cu abnegaţie şi dăruire de învăţătorul Constantin Albu. Pentru a veni în sprijinul celor nevoiaşi înfiinţează, în 1875, un „grânar bisericesc”. în interesul tineretului din localitate organizează şcoala de duminică şi sărbători, prelegerile fiind ţinute în biserică după vecernie. Este membru al „Astrei” din anul 1875 şi membru fondator al „Reuniunii învăţătorilor Români Sălăjeni”. în mai 1892 îl găsim, împreună cu cantor-învăţătorul Teodor Medan, printre cei 300 de delegaţi care au înmânat „Memorandul” Curţii din Viena, iar în mai 1894 este prezent la procesul de la Cluj. Se înscrie, de asemenea, ca un militant activ şi pe tărâmul propăşirii economice, fiind membru fondator al băncilor „Silvania” din Şimleu şi „Vulturul” din Tăşnad. 30 Dorin Giurgiu, Nicolae Josan, Ionela Mircea, loan I. Şerban (coord.), Dicţionarul personalităţilor Unirii, 2010, pp. 238-239. 31 Gelu Neamţu, Mircea Vaida-Voevod, op. cit., pp. 190-191. 32Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, op. cit., pp. 156-158. 48
