Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Virgiliu Z. Teodorescu: Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului pentru Unirea cu ţara, Dr. Vasile Lucaciu
prin decizia ultimativă impusă, prin cel de al II-lea Diktat19 de la Viena, de către revizioniştii ce militau pentru o nouă hartă care să favorizeze pe cei care se alăturau politic şi militar Axei20. Virgiliu Z. Teodorescu deţină monopolul în ce priveşte organizarea societăţii în faţa pericolelor interne şi externe. în plus monarhul împreună cu Camarila Regalăaveau o răfuială personală cu Stelian Popescu. Eroarea regelui a fost fatală, deoarece contextul european cerea o intensificare a antirevizionismului, nicidecum desfiinţarea celei mai organizate structurii antirevizioniste. A urmat apoi începutul Războiului, cu ultimatumul rusesc cu privire la Basarabia şi tragicul diktat de la Viena prin care Ardealul de Nord a fost rupt din trupul României. Activitatea antirevizionistă, prin structura de intelectuali şi oameni de ştiinţă care se formase, a putut totuşi continua în ciuda desfiinţării Ligii. Lazăr, Liviu, Mişcarea antirevizionistă din Transilvania în perioada interbelică, Ed. Călăuza, Deva, 2003. 19 Diktatul de la Viena (a fost cunoscut şi ca Al doilea arbitraj de la Viena, primul fiind favorabil Ungariei care la 2 noiembrie 1938 a obţinut o parte din teritoriul Slovaciei) a fost un act internaţional impus la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km2) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste. Acest act a fost impus de Germania Nazistă şi Italia fascistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”. Cele petrecute ulterior au constituit fapte condamnabile la adresa noilor „stăpâni”, oprimatori ai românilor aflaţi în teritoriul preluat de maghiari. Gama acestor fărădelegi a fost concepută, coordonată exemplar de la Budapesta. A.N.-D.A.I.C., fond Onisifor Ghibu, inv. 1836, dosar 342 - 351/1934-1938 antirevizionism. A.N.-D.A.I.C., fond Onisifor Ghibu, inv. 1836, dosar 298/1940-1942; 299/1940; 302-303/1940 Diktatul de la Viena şi urmările sale. A.N.-D.A.I.C., fond Onisifor Ghibu, inv. 1836, dosar 480/1940 reacţia faţă de Diktatul de la Viena; 481/1940 notele lui Onisifor Ghibu. A.N.-D.A.I.C., fond Onisifor Ghibu, inv. 1836, dosar 483/1941 Crucea ridicată pe dealul Feleacului după aplicarea Diktatului de la Viena. Carte poştală ilustrată cu textul inscripţiei. A.N.-D.A.I.C., fond Dudu Velicu, dosarele 1028; 1029. Flavius Constantin Graur, vezi: M. Straje, p. 267, 307-308, Evenimentele din Ardeal în lumina istoriei, în „România Eroică”, Bucureşti, anul IV, nr. 5-8, septembrie-decembrie 1940, pp. 105-107 Z. Virgiliu Teodorescu, Elisabeta V. Teodorescu, Documente inedite despre suferinţele românilor în anii Diktatului de la Viena, în „Angvstia”, Muzeul spiritualităţii româneşti, Sfântu Gheorghe, voi. 1,1996, pp. 231-239. Virgiliu Z. Teodorescu, Monumente - simboluri ale cinstirii - distruse prin intoleranţă, în „Marisia”, Târgu Mureş, 1996, pp. 435-443. Silviu N. Dragomir, Toamna Diktatului de la Viena, în „Cotidianul”, Bucureşti, anul, 3 septembrie 1996. Nicolae A. Manolescu, Lunga vară fierbinte, în „Naţiunea”, Bucureşti, anul XVI, nr. 323 (788), 5-11 octombrie 2005, p. 9. Referinţă la modul cum în 1940 au fost impuse rapturile la adresa României. George Duma, înainte şi după Diktatul de la Viena, în „Naţiunea”, Bucureşti, anul XVI, nr. 331 (796), 30 noiembrie-6 decembrie 2005, p. 6. Referinţă la modul cum s-a impus României Diktatul de la Viena, ocupaţia maghiară în teritoriul „cedat”, lichidarea populaţiei evreieşti de ocupanţii maghiari, propaganda antiromânească după Diktatul de la Viena...şi după „eliberare”. Gheorghe Creţu, 1940 - un an dramatic pentru români, în „Naţiunea”, Bucureşti, anul XVII, nr. 414 (879), 11-17 iulie 2007, pp. 12-13. Referinţă la presiunile diplomatice exercitate de cei ce revendicau teritorii, rapturile impuse României. Vasile T. Suciu, 67 de ani de la Diktatul fascist de la Viena (30 august 1940), în „Naţiunea”, Bucureşti, anul XVIII, nr. 422(887), 5-11 septembrie 2007, p. 12. Autorul evocă rapturile teritoriale ale anului 1940 la adresa României consemnând totodată succint comportamentul regimului instaurat de hortişti - prin crime, masacre, profanări, devastări, deportări, distrugeri de lăcaşuri ş.a. multe fărădelegi a acţionat pentru schimbarea structurii demografice a zonei dobândite, procedând concomitent la înlăturarea vestigiilor relevante ale existenţei multimilenare ale românilor în acea vatră. 20 Până în anul 1935, Mussolini l-a considerat pe Hitler ca reprezentând o ameninţare la adresa intereselor italiene, însă când dictatorul german a fost de acord cu agresiunea Italiei în Etiopia s-au creat condiţiile apropierii italo-germane. La 25 octombrie 1936, cele două ţări încheiau tratatul de colaborare dintre ele, 249
