Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Mihaela Sălceanu - Viorel Câmpean: 110 de la naşterea lui Ioan Ardeleanu Senior (1908-1974)
Mihaela Sălceanu, Viorel Câmpean de la Vaţ semnată şi compusă de condamnaţii în procesul Memorandului22. Alte documente au ajuns la Biblioteca Academiei din Cluj sau la Arhivele Statului din Zalău. Probabil că ar fi de interes publicarea unui catalog al colecţiei loan Ardeleanu Senior. Dintre numeroasele articole publicate în reviste, vom aminti în cele ce urmează câteva titluri. în publicaţia zălăuană „Şcoala Noastră”: Istoria în şcolile din Transilvania, anul IX, nr. 1, ianuarie 1932, pp. 9-12; La muncă, anul X, nr. 2, februarie 1932, pp. 62-63; Istoria regională în şcoala normală, anul IX, nr. 3, martie 1932, pp. 79-81; Oamenii mari ai Sălajului, anul IX, nr. 4, aprilie 1932, pp. 146-147; Oamenii mari ai Sălajului. Ignaţiu Darabant, anul IX, nr. 6, iunie 1932, pp. 288-291; Grigore Maior, anul IX, nr. 8, octombrie 1932, pp. 323-328; în amintirea părintelui Dr. Vasile Lucaciu, anul IX, noiembrie 1932, pp. 351-353; Din trecutul dăscălimii sălăjene. Teodor Mureşanu, anul XVII, nr. 2-3, octombrie-noiembrie 1939, pp. 57- 64; Oamenii mari ai Sălajului. Florian Mărcuş, anul X, nr. 9, noiembrie 1933; Din jertfele Unirii, anul XI, nr. 1, ianuarie 1934, pp. 20-21, Revista Şcoala Noastră şi trecutul Sălajului, anul XI, nr. 4-5-6 aprilie-mai-iunie 1934, pp. 172-174, Istoria învăţământului românesc din Sălaj, apărut în mai multe numere, anul XII, nr. 1 ianuarie 1935, p. 27-29, nr. 2, p. 166-172, nr. 6 p. 294-297, nr. 7, p. 334-336, nr. 8. p. 375-380, nr. 9, p. 418-427, 474-485, în revista sibiană „Transilvania”: în legătură cu revoluţia de la 1848 din Ardeal, nr. 6, noiembrie-decembrie 1936, pp. 556-562, Din frământările românilor sălăjeni, nr. 1, ianuarie 1938, pp. 10-15. începând cu anul 1969 Ardeleanu s-a ocupat de organizarea în localitatea Supuru de Sus a întâlnirilor „Fiilor satului” şi a unui muzeu local. Fapt mai puţin ştiut! Din localitate proveneau în acea perioadă nu mai puţin de 200 de intelectuali, o bună parte stabiliţi la Cluj-Napoca, foarte mulţi la Zalău dar şi la Satu Mare sau Baia Mare. Deşi invitaţia oficială este semnată de profesoara Claudia Ciutan, directoarea Căminului Cultural, din copia păstrată într-un dosar intitulat „Fii satului” se vede clar că Ardeleanu a redactat toate actele. Pentru frumuseţea şi obiectivele pe care le cuprindea vom cita câteva propoziţii din invitaţia la întâlnire: „Ne cheamă pământul! Ne cheamă vatra casei părinteşti! De aici am pornit pe drumul cărţii, pe cărările întortochiate ale vieţii. Aici am văzut lumina zilei sau aici ne-am format cu toţii primele reprezentări care stau la baza culturii noastre, fii naturali sau adoptivi, deopotrivă înfrăţiţi cu vatra acestui sat. Aflaţi azi pe diverse trepte ale vieţii sociale ...un strigăt de chemare, un sentiment de nostalgie, ne atrage adesea gândirile şi sentimentele spre satul nostru, Supuru de Sus”. Dintre obiective vom cita câteva: întrunire anuală în ultima duminică a lunii iulie, o monografie a satului, un muzeu istoric şi etnografic al satului, biografii sau autobiografii cu fotografii ale fiilor satului, morţi sau vii, care urmau să se lege în album care să fie depus la muzeul local, realizarea de fotomontaje cu oameni de seamă din sat, contribuţia cu obiecte şi documente pentru muzeu, amenajarea unui parc, amenajarea unui teren de sport, realizarea de însemne la mormintele oamenilor de seamă din sat (loan Coste-erou din anul 1848, loan Galu-profesor, Demetriu Suciu-avocat etc.). Prima întâlnire urma să se desfăşoare în zilele de 26 şi 27 iulie 1969. Obiectivele acestea deosebite erau înşirate şi în adresa pe care profesoara Ciutan o trimite Comitetului Judeţean pentru Cultură şi Artă pentru a primi aprobare pentru manifestare. Adresa a fost trimisă în 25 februarie 1969 cu confirmare de primire. Probabil că cei de la Comitet s-au speriat într-o primă fază de caracterul intelectual al manifestării şi de obiectivele propuse pentru că au încercat să intervină prin secretarul Comitetului comunal P.C.R. Dar îl cităm pe loan Ardeleanu Senior care a explicat printr-o adresă din 28 martie 1969 de ce îşi dă demisia din Comitetul de organizare a întâlnirii: „Datorită unui concurs de împrejurări, la un moment dat, m-am găsit în comitetul de 22 Scrisoare din 18 octombrie 1968 însoţită de lista documentelor. 155
