Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu Milian: Aspecte ale învăţămăntului românesc bihorean în contextul Marii Uniri
în perioada interbelică, au funcţionat la Oradea şi o serie de şcoli militare: Şcoala de Jandarmi (1918-1940); Şcoala Superioară de Cavalerie (1919-1920); Şcoala Militară de Ofiţeri de Administraţie (1921-1923) şi Şcoala Militară de Subofiţeri de Infanterie (1923-1930). c. învăţământul profesional în ceea ce priveşte învăţământul profesional, se menţin şcolile existente şi apar unele noi. Şcoala Superioară de Comerţ pentru Fete a fost înfiinţată la 1 septembrie 1920, primul director fiind Paul Voştinariu. Până în anul 1925 a funcţionat în localul liceului de fete Oltea Doamna, după care funcţionează în localul camerei de Comerţ şi Industrie, de pe strada V. Alecsandri, azi str. Primăriei (sediul regiei de apă-canal)59. A fost singura şcoală superioară comercială de fete din vestul României. A avut în jur de 60-70 eleve60. Şcoala Superioară de Comerţ pentru Băieţi a fost înfiinţată în anul 1927, cu 2 cursuri: elementar şi superior. Avea 10 profesori şi între 150-200 de elevi. în anul 1933 cursul elementar a fost desfiinţat. Primul director al şcolii a fost Gh. Spălăţelu61. în afară de şcolile comerciale finanţate de stat, au existat şi două Şcoli Superioare Comerciale Societare, care aparţineau Asociaţiei Comercianţilor. Erau sprijinite de Hala de Comerţ şi Camera de Comerţ şi Industrie62. d. învăţământul superior Academia de teologie greco-catolică. A fost înfiinţată în anul 1922. Construcţia sediului şcolii începe în anul 1914 şi se termină în anul 1924, fiind inaugurată de episcopul Frenţiu63. Academia de teologie ortodoxă română. A fost deschisă la 1 octombrie 1923, ca urmare a demersurilor făcute pe lângă ministerul cultelor şi instrucţiunii publice de către episcopul Roman Ciorogariu Neavând un sediu propriu, în primul an a funcţionat în vechea reşedinţă vicarială, iar în anul 1924 s-a mutat la etajul al treilea al Facultăţii de Drept. Tot în acel an a primit cazarma Markovitz, pentru a amenaja un internat pentru cazarea studenţilor, internatul fiind inaugurat la data de 6 decembrie 192464. Cursurile aveau o durată de patru ani, fiind organizată administrativ după modelul Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, iar educaţional după cel al Institutului Teologic-Pedagogic din Arad. Academia avea o bibliotecă de peste 2.500 de volume. Studenţii erau organizaţi în societatea de lectură Sf. Atanasie cel Mare. Studenţii au înfiinţat şi un cor, condus de profesorul Cornel Givulescu. Primul rector a fost Andrei Magier Crişanu, care a fost ales în anul 1925 episcop de Arad. Dintre cadrele didactice mai amintim pe Lazăr Iacob (profesor de drept bisericesc şi civil la Academia de drept), Teodor Savu şi Nicolae Firu. în toamna anului 1940 s-a refugiat la Timişoara65. Biserica catolică a susţinut şi ea un Seminar Teologic Romano-Catolic. Facultatea de drept Carol al II-lea. Este continuatoarea Academiei Regale înfiinţate în anul 1740 de Maria Tereza. în anul 1920 a fost preluată de statul român. La începutul erei româneşti avea 70 de studenţi66. Treptat numărul studenţilor a ajuns la aproximativ 800, din tot vestul ţării. Printre profesorii academiei s-au numărat jurişti de excepţie cum ar fi: C. Petrescu- Ercea (drept comercial şi cambial); Hoványi Gyula (drept penal şi procedură penală); Eugeniu Aspecte ale învăţământului românesc bihorean în contextul Marii Uniri 59 Ibidem, p. 363. 60 A. Tripon, op. cit., p. 73. 61 Ibidem., p. 72. 62 Istoria oraşului Oradea, Ed. Arca, 2008, p. 363. 63 Ibidem, p. 83. 64 Aurel Tripon, op. cit., pp. 83-85. 65 Istoria oraşului Oradea, Ed. Arca, 2008, p. 365. 66 Aurel Tripon, op. cit., p. 85. 144
