Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu Milian: Aspecte ale învăţămăntului românesc bihorean în contextul Marii Uniri
ţământ se va putea intra doar după dispoziţiile concrete ale Serviciului de culte şi instrucţiune publică. Implementarea limbii române ca limbă de predare şi adaptarea programei şcolare se va face treptat, până spre sfârşitul anului 1919, dată fiind situaţia politică aparte a fostelor comitate din Nord-Vestul Transilvaniei, lucru care reiese din rapoartele şcolare întocmite la nivel de protopopiate. Raport general şcolar şi bisericesc pe 1918-1920, întocmit de Andrei, protopopul de Oradea, la data de 1/14 februarie 1921, dezbate pe larg această situaţie22. Potrivit acestuia, până în anul 1918 şcolile au avut probleme financiare, unele au cerut şi primit ajutor de stat, cum ar fi şcoala din Oradea, la care, parohia nu contribuia decât cu 100-200 lei anual pentru salariul învăţătorului. După ridicarea salariului învăţătorului la 1.700 lei s-a cerut ajutor de la stat. în urma zvonurilor că şcoala nu va primi ajutor şi se va închide, s-a cedrut anchetă ministerială. Urmarea a fost propunerea de etatizare şi trecere a tuturor cheltuielilor pe seama statului. Biserica nu refuză ajutorul de stat, dar nu priveşte cu ochi buni trecerea şcolilor confesionale la stat, în rând cu cele susţinute înainte de statul maghiar, deoarece, considera că statul şi biserica trebuie să fie parteneri în educaţie. Biserica îşi susţinea poziţia prin faptul că s-a jertfit şi a susţinut şcoala şi o va susţine în continuare. Situaţia e identică în toate comunele unde existau şcoli confesionale. în toată această perioadă, cursurile s-au ţinut în mare parte, cu excepţia şcolii de repetiţie şi a cursurilor cu analfabeţii. Raportul are ataşată situaţia şcolară a protopopiatului Oradea, din anii 1918-1920, care arăta astfel: 22 învăţători definitivi şi 7 provizorii. Obligaţi să frecventeze şcoala au fost 5.048 băieţi şi 1.566 fete. La şcolile confesionale au fost înscrişi 1.336 elevi iar la cele de stat 1.289. în total, 2.625 elevi cu vârsta 6-12 ani, deci 52% din total. Examenul final a fost dat de 1.999 elevi (1.012 băieţi şi 987 fete). Biserica a contribuit cu 19.000 lei anual la leafa învăţătorului, restul este asigurat de stat. Raportul critica delăsarea preoţilor, mai ales că şi slujbaşul român lucrează în favoarea bisericii. Dacă în şcolile primare confesionale trecerea la limba de predare română şi organizarea noii vieţi naţionale se organiza de către biserică, în liceele româneşti, consiliile profesorale iau această iniţiativă. Astfel, cadrele didactice de al Liceul de fete din Beiuş, în cadrul consiliului profesoral din data de 26 nov. 1918, hotărăsc să trimită un delegat la marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Delegatul este ales în persoana directorului Cornel Sălăgean23. în data de 2 Decembrie 1918 se organizează Conferinţa învăţătorilor români de la Alba Iulia, care trasează principiile reorganizării învăţământului românesc. în consiliul din 15 ianuarie 1919, se ia act de hotărârile Conferinţei învăţătorilor români de la Alba Iulia, din 2 Dec. 1918. Limba germană rămâne deocamdată obligatorie, până la reorganizarea definitivă, în ţinuturile unde populaţia e mixtă şi limba maghiară rămâne obligatorie, 2 ore /săpt. Limba franceză trece de la statutul de facultativă la obligatorie, 2-3 ore săpt. Istoria se va preda după vechile programe şi manuale, dar dezvoltat la temele ce au legătură cu românii. La Geografie se va pune accent pe descrierea zonelor româneşti. Lucrul de mână se va orienta spre economia casnică. Se citeşte aplelul prin care profesorii sunt chemaţi pentru data de 19 ianuarie 1919 la un Congres la Sibiu. Este avizat favorabil, dar profesorii se plâng de dificultăţile unui drum aşa lung, împrejurările fiind extrem de nefavorabile, făcând aproape imposibilă participarea24. în acelaşi timp, în toate şcolile româneşti se iau măsuri de reorganizare şi adaptare la noile condiţii25 Aspecte ale învăţământului românesc bihorean în contextul Marii Uniri 22 Ibidem,if. 122-126. 23 Idem, Liceul greco-catolic de fete Beiuş, dos. 48/1918-1919, f. 30 v. 24 Ibidem, ff. 31-32. 25Idem, Protopopiatul ortodox Oradea, dos. 160/1918, f. 214,224,225, Protopopiatulgreco- catolic. Beiuş, dos. 88/1918, f. 216. 140
