Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Ioana N. Găurean: Alianţa Ruso-Română prin prisma activităţii diplomatice a Reginei Maria: 1914-1917
noul ministru rus: „Este un bărbat inteligent. (...) îl cunosc bine de mulţi ani, este mânat de intenţii bune şi îţi va fi uşor să ai de a face cu el. Sper ca numirea lui să fie benefică pentru ambele părţi”34. Deşi recunoscătoare pentru această numire, Regina Maria a privit-o şi cu multă îngrijorare, deoarece reprezenta primul indiciu că situaţia internă din Rusia se înrăutăţea, elita militară şi cea politică începând să se afle în conflict: „L-am primit pe noul ministru rus, generalul Mosolov, un gentilom de curte foarte inteligent, care de mult timp este un apropiat a lui Nicky. Şi totuşi cred că vom avea mari necazuri cu ruşii, de fapt nici nu mă îndoiesc!”35 Deşi imposibil, ar fi interesant de ştiut ce anume i-a transmis Mosolov Reginei, informaţie în urma căreia aceasta a început să privească aliaţii ruşi cu scepticism. Odată ce Marele Cartier General a fost stabilit la Zorleni, mai marii armatei române au fost şocaţi să realizeze că trupele ruseşi, care până la acea dată se distinseseră pe frontul românesc prin lipsa lor de activitate, se simţeau stăpâni pe Moldova. în ciuda existentului tratat militar, generalii români şi cei ruşi au început să renegocieze poziţiile de subordonare în comandă. S-a ajuns cu greu la o soluţie de compromis vagă, care nu mulţumea niciuna dintre părţi: deşi nominal comanda armatelor româno-ruse era deţinută de Regele Ferdinand, în practică şefului Cartierului General rus din România, Generalul Sakharov, îi era permis să îşi exercite întreaga autoritate asupra trupelor ruseşti36. Regina Maria fusese adusă la curent cu situaţia delicată şi i se ceruse din nou ajutorul: „Toată lumea e de acord că singura noastră nădejde este Nicky însuşi; mi s-a spus să continui să păstrez cu el o legătură strânsă şi călduroasă. Voi face tot ce pot”37. Soluţia găsită de Regină a fost să o invite la Iaşi pe sora sa, Marea Ducesă Kirill, pentru a folosi statutul ei în Familia Imperială în favoarea îndulcirii relaţiilor dintre generalii ruşi şi români. De îndată ce sora sa a ajuns la Iaşi, în decembrie 1916, Regina Maria i-a organizat o întâlnire cu Prim Ministrul Brătianu pentru a hotărî împreună modul în care vizita Marii Ducese putea profita România. S-a hotărât asupra vizitării celor mai mari spitale militare şi cazarme ruseşti. De asemenea, s-au aranjat întâlniri cu generalii Sakharov şi Mosolov, cu cel dintâi chiar la Cartierul General rus fiindcă se credea că „bătrânul Sakharov ar prinde mai mult elan în strădăniile sale dacă ar fi încurajat personal de o Mare Ducesă a Rusiei”38. Deşi Regina nu a detaliat în jurnal cele discutate, a afirmat că întâlnirea dintre Sakharov şi sora sa „a fost reuşită în general”39. Ducky i-a promis susorii sale că va trece special pe la Stavka pentru a înmâna Ţarului o scrisoare pe care Regina o elaborase împreună cu Primul Ministru. Chiar înainte de plecarea Marii Ducese, Regina şi Brătianu au luat ceaiul cu ea pentru „pune toate punctele pe i în lucrurile pe care Ducky trebuie să le transmită Ţarului”40. Succesul vizitei Marii Ducese în Moldova a dus la conturarea unui plan în anturajul Reginei Maria. Astfel, la data de 20 decembrie 1916/2 ianuarie 1917, suverana nota în jurnal: „Un anume grup şi-a pus în gând că salvarea ţării ar fi asigurată dacă m-aş duce eu imediat să vorbesc cu Ţarul şi să îl rog să facă un efort supraomenesc să salveze ce a mai rămas din ţara mea”41. Modul în care acest plan ar fi putut fi expus Regelui şi Primului Ministru au ocupat o parte importantă din atenţia Reginei în săptămâna ce a urmat plecării surorii sale. îngrijorarea Reginei era că cererea ei de a fi lăsată să plece în Rusia se suprapunea cu criza politică care for34 Arhivele Naţionale ale României, Fond Casa Regală - Regia Maria, 1340, f. V/2806. 35 Maria, Regina României, Jurnal..., voi. 1, p. 251. “Torrey, Romania and WW1..., pp. 254-255. 37 Maria, Regina României, Jurnal..., voi. 1, p. 259. 38 Ibidem, p. 274. 39 Ibidem, p. 279. 40 Maria, Regina României, Jurna...l, voi. 1, p. 284. 41 Ibidem, p. 286. Alianţa Ruso-Romănă prin prisma activităţii diplomatice a Reginei Maria: 1914-1917 130
