Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Augustin Leontin Gavra: Efortul militar al populaţici româneşti din plasa Cehu Silvaniei în timpul Marelui Război
Augustin Leontin Gavra *Sursa: Paul Abrudan, Documente inedite privind participarea Sălăjenilor la revoluţia din 1918 şi unirea Transilvaniei cu România, în A.M.P., voi. V, Zalău, 1981, pp. 477-489 . Soarta recruţilor a fost diferită, în funcţie de fronturile în care au luptat. Dacă în comitatul Sălaj, au murit pe front 4446 soldaţi români, în plasa Cehu Silvaniei numărul acestora a fost de 1046 (22,85 % din totalul celor decedaţi)6. Dintre aceştia 473 au murit pe câmpul de luptă, alţi 111 au murit în lagăre sau în spitale datorită rănilor primite, iar un număr de 462 au fost daţi dispăruţi7. Invalizi de război au fost declarate 245 persoane, iar în timpul luptelor au fost răniţi 246 soldaţi8. Un număr de 3872 recruţi s-au întors sănătoşi şi şi-au reluat viaţa normală în familie. După cei decedaţi şi dispăruţi au rămas 377 de văduve şi 806 copii orfani în plasa Cehu Silvaniei9. Dacă în Sălajul istoric, numărul acestor femei rămase văduve era de 1995, rezultă că cele din unitatea administrativă analizată reprezintă 18,89% din total. La fel, dacă orfanii din comitat au fost 4386, în plasă cei 806 reprezintă 18,36 % din totalul acestora. Marea majoritate a românilor din plasa Cehu Silvaniei au fost plugari, 5265 persoane, cum era normal în acele timpuri. Alături de ei au mai fost concentraţi 41 de intelectuali şi 46 de meseriaşi şi comercianţi10 11. Faptele lor de arme au fost răsplătite, în cei cinci ani de război, cu 305 decoraţii şi medalii militare11. Pentru a ajuta familiile celor care au murit sau au suferit în timpul războiului, statul român, prin diversele sale instituţii, a încercat clarificarea situaţiei lor juridice şi financiare. în acest sens, obligă notariatele comunale din comitatul Sălaj să întocmească „tablouri” (tabele -n.a.) cu invalizii, orfanii şi văduvele de război. Astfel de tabele sunt păstrate şi la S.J.A.N. Sălaj pentru 4 notariate din plasa Cehu Silvaniei, întocmite de notari şi contrasemnate de pretorul plasei, în anul 192212. Toate cele 15 comune au avut de suferit de pe urma războiului deoarece au avut locuitori mobilizaţi pe front, eroi, invalizi, văduve şi orfani. în privinţa numărului eroilor, calculat pentru localităţile în discuţie, acesta este de 179 persoane13. Dacă la nivelul plasei numărul acestora a fost de 1.046, rezultă că numărul eroilor din eşantionul de 15 localităţi are o pondere de 17,11 % din totalul acestora. Menţionăm că aici nu sunt trecuţi eroii necăsătoriţi. Cei mai mulţi provin din notariatul Bicaz (49), urmaţi de cei din notariatul Lelei (46), Ulmeni (43) şi Ariniş (38). De menţionat că aproape toţi aceştia au avut gradul de soldat la data decesului (172), unul singur a fost fruntaş şi 6 au fost caporali14. Aceştia au fost încorporaţi atât în unităţile armatei imperiale, cât şi în regimentele de honvezi, regimentele ale administraţiei maghiare din imperiu. Cei mai mulţi eroi au fost încorporaţi în Regimentul 51 infanterie (81) şi regimentul 32 honvezi (79). Pe lângă aceştia, puţini au fost repartizaţi la alte regimente, şi anume 3 în Regimentul 1 honvezi, 6 în Regimentul 61 infanterie, 3 în Batalionul 23 Vânători de munte, 2 în Regimentul 104 infanterie, şi, câte unul, 6 Ibidem, pp. 477-489. 7 Ibidem, pp. 477-489. 8 Ibidem, pp. 477-489. 9 Ibidem, pp. 477-489. 10 Ibidem, pp. 477-489. 11 Ibidem, pp. 477-489. 12 Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj, Fond Prefectura - Invalizi, Orfani şi Văduve de Război (în continuare S. J. A. N. Sălaj); Tabloul văduvelor, Secretariatul Arghihat, nr. inv. 110, ff. 2-4; Tabloul Orfanilor, Secretariatul cercual Şilimeghiu, nr. inv. 126, ff. 2-8; Tabloul orfanilor de război, Secretariatul cercual Leleiu, nr. inv. 122, ff. 2-10; Tabloul Orfanilor de război, Secretariatul cercual Bicaz, nr. inv. 123, ff. 3-10. 13 S.J.A.N. Sălaj, op. cit. 14 Ibidem. 119
