Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu David: Adaptarea şcolilor surorilor vincentine din Satu Mare la sistemul românesc de învăţământ după 1918
Radu David secolului XX de către elevele de origine evreiască. Acestea se înscriau la secţia română a şcolii, unde erau de altfel majoritare. Procentul elevelor de origine română a fost mai degrabă scăzut până în a patra decadă a secolului al XX-lea. Acest fapt se explică prin apariţia în oraş a unor şcoli de stat cu predare în limba română după 1920. în ciuda acestui fapt, procentajul elevelor românce este destul de ridicat, şcoala reuşind chiar să atragă fiicele elitei româneşti din oraş. Datele cu privire la etnia elevelor vin să le completeze pe cele referitoare la confesiune. Tabel nr. 4: Etnia elevelor de la Liceul Romano-Catolic de Fete în perioada interbelică Anul şcolar Etnia elevelor de la Liceul Romano-Catolic de Fete Total (100 %) Maghiară Română Germană EvreiascăUcraineană Altele 1919 - 192072 84 (54,54 %)5 (3,24 %) 9 (5,84 %) 52 (33,76 %) 1 (0,64 %) 3 (1,94%) 154 1926-192773 159 (47,04 %)2 (0,59 %) 13 (3,84%) 149 (44,08 %) 11 (3,25%) 4(1,18%) 338 1928-192974 115(42,12%)18(6,59%) 18 (6,59 %) 111 (40,65 %) 10 (3,66 %) 1 (0,36 %) 273 1932-193375 158 (47,59%)61 (18,37%) 3 (0,90 %) 96 (28,91 %) 14(4,21 %) -332 1935-193676 186 (49,60 %)91 (24,26%) 12 (3,20%) 75 (20 %) 11 (2,93 %) -375 1937-193877 78 149 (46,27%)63 (19,56%) 16 (4,96 %) 82 (25,46 %) 6(1,86%) 6(1,86%) 322 La Liceul Romano-Catolic de Fete cele mai multe eleve proveneau din familii de comercianţi, funcţionari şi mici meseriaşi, adică din ceea ce s-ar putea numi clasa de mijloc a societăţii. Fetele din familii de agricultori şi muncitori sunt slab reprezentate, însă după război procentajul acestora creşte semnificativ. La Şcoala Normală Romano-Catolică de Fete este evidentă atractivitatea şcolii pentru elevele originare din familiile de funcţionari, industriaşi/ mici meseriaşi şi cadre didactice. Situaţia este destul de asemănătoare cu cea de la Liceul Romano-Catolic, cu deosebirea că fetele provenite din familii de comercianţi sunt mult mai puţine decât la liceu, probabil şi datorită absenţei aproape totale a elevelor de etnie evreiască. De remarcat şi prezenţa semnificativă a fetelor provenite din familii de agricultori, semn al unor mentalităţi în schimbare. 2.3.3. Date cu privire la situaţia la învăţătură 2.3.3.1. Şcoala Normală Romano-Catolică de învăţătoare Un indicator care descrie valoarea pregătirii în cadrul şcolii este examenul de capacitate, cu care se încheiau cursurile şcolii normale în perioada interbelică. Se susţineau nu mai puţin de şapte probe78. în primul rând erau probele scrise cu subiecte unice pe ţară. Acestea se susţineau la: limba română (o compunere asupra unei teme alese de candidat din trei subiecte luate din pedagogie, istorie sau literatura română) şi matematică (o probă la aritmetică, algebră sau geometrie şi un subiect de contabilitate). Urmau probele orale care constau într-o dezbatere asupra unui autor clasic de pedagogie, istorie sau literatura română şi asupra unei discipline 72 Reconstituire bazată pe numele şi confesiunea elevelor din Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1919-1920 şi 1920-1921, pp. 7-9. 73 Cf. Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1926-1927, p. 26. 74 Cf. Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1928-1929, p. 33. 75 Cf. Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1932-1933, p. 36. 76Cf. Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1935-1936, p. 26. 77 Cf. Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1937-1938, p. 28. 78Gavril Hădăreanu, loan Sorin Cuc, 85 de ani de învăţământ pedagogic în Beiuş: 1922-2007, Ed. Emia, Beiuş, 2007, p. 63. 109
