Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu David: Adaptarea şcolilor surorilor vincentine din Satu Mare la sistemul românesc de învăţământ după 1918
Radu David principală a corpului nou de clădire, este prevăzută cu un portal monumental, cu ancadrament semicircular, străjuit de câte un pilastru. Deasupra portalului în rezalit se află două ferestre încoronate cu un fronton triunghiular comun, încadrate de câte un pilastru cu capitel corintic. în stânga intrării se află până astăzi sala de gimnastică. Accesul la etaj se realizează printr-o scară interioară deschisă cu rampe drepte. Atât corpul nou, cât şi corpul B au faţadele soluţionate identic. Spaţiile cu funcţii speciale sunt marcate în rezalit. Ancadramentul ferestrelor variază şi este constituit din elemente ale stilului neoclasic. Ferestrele de la parter sunt închise toate printr-un lintel. Unele ferestre de la etaj sunt încoronate cu câte un fronton triunghiular. Ritmicitatea faţadei este subliniată de prezenţa unor pilaştri, care la etaj sunt prevăzuţi cu capiteluri corintice. întreg edificiul se caracterizează prin sobrietate şi eleganţă. La ambele corpuri demisolul şi parterul au tavanul boltit sub forma unui arc romanic semicircular. în corpul nou, sălile de la etaj au un tavan realizat dintr-o succesiune de micro-arce semicirculare („valuri”), realizate din bolţişoare de cărămidă aşezate pe profile metalice. în corpul B, planşeul peste etaj este neted, fiind realizat din lemn tencuit. Pereţii exteriori şi cei interiori cu rol structural au grosimi de circa 80 cm23, ceea ce asigură un confort termic deosebit şi rezistenţă la stres fizic. Corpul nou are o suprafaţă desfăşurată de 1728 metri pătraţi, iar corpul B de 1894 metri pătraţi. Fiecare şcoală avea propriul spaţiu în aceste clădiri, inclusiv propria bibliotecă. în schimb, cabinetele şi laboratoarele de fizică, chimie, biologie se utilizau în comun (erau amplasate în corpul B). Dotarea acestora era una de invidiat, o bună parte a materialui didactic fiind şi azi viabil24. Ca sală de sport, se folosea, la fel ca astăzi, sala de gimnastică de la intrarea corpului A, dar şi actuala sală festivă, localizată în corpul B la etaj. Pentru încălzire se utilizau sobe de teracotă în toate spaţiile. La începutul secolului XX a fost ridicată clădirea grădiniţei. Noul edificiu, o clădire doar cu parter, a fost amplasat între corpurile de clădire A şi B. Astfel grădiniţa a fost mutată de la demisolul claustrului unde funcţionase până atunci. Clădirea există şi astăzi, adăpostind Grădiniţa nr. 2. în anii 1896-1897 a fost finalizată construcţia casei pentru bătrâni. Aceasta, o clădire cu parter, este situată la est de corpul nou. Astăzi aici funcţionează Şcoala Populară de Artă. în perioada interbelică, probabil în anul 193625 sau în 194226, la est de aripa nordică a claustrului a fost construită o cantină, existentă şi azi. Cantina are un demisol, parter şi etaj, suprafaţa sa desfăşurată fiind de 822 metri pătraţi. La nord de corpul nou, peste o parte a curţii şi terenului de baschet de astăzi, a existat o clădire utilizată ca spălătorie şi pentru atelierele de croitorie. Această clădire a fost demolată în anul şcolar 1971-1972. Terenul deţinut de călugăriţe se întindea până în apropiere de biserica Hildegarda. Spre limita estică a acestuia mai exista o clădire, care, în perioada postbelică, a fost utilizată un timp ca internat (era o clădire cu un singur nivel). Aceasta era situată aproximativ în spatele hotelu23 La corpul B, peretele exterior nordic de la parter are doar 65 cm, fiind străpuns cu deschideri ample pentru geamuri. 24 Ca o curiozitate, menţionăm că în laboratorul de biologie al Colegiului Naţional „loan Slavici” se păstrează scheletele a două dintre călugăriţele-profesoare, din secolul al XIX-lea, a căror ultimă dorinţă a fost să-şi doneze corpul după moarte, pentru a fi utilizat ca material didactic. 25 Arhivele Colegiului Naţional „loan Slavici”, cutia VII.l. 1956-1966, dos. 14, doc. „Proiect instalaţii încălzire centrală la Liceul nr. 2 din Satu Mare”, nepaginat. 26 Sora Szabó M. Rita (interviu 18.10.2017) susţine că aceasta a fost ridicată cu ocazia centenarului ordinului la Satu Mare. Cantina apare pe fotografiile din albumul centenar al ordinului (1842-1942), album aflat în Arhiva Ordinului Sf. Vincenţiu de la Satu Mare. 101
