Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

Radu David

trei sunt sigur românce: surorile Szűcs Kornélia şi Valéria52, al căror tată era cantor-învăţător la Csenger şi Bretan Floră, al cărei tată era de asemenea cantor-învăţător, însă la Doba.

Conform unei statistici53 referitoare la anul şcolar 1942-1943, dintre cele 180 de eleve clasificate din clasele cu frecvenţă, 165 aveau ca limbă maternă maghiara, iar 15 româna. Din cele 180 de eleve, 154 vorbeau doar limba maghiară, 24 vorbeau atât româna cât şi maghiara, iar două eleve cunoşteau atât limba maghiară cât şi pe cea germană.

Situaţia este similară cu cea înregistrată în cazul Şcolii Primare54 şi considerăm că furnizarea altor exemple de acest gen ar fi redundantă. Este evident că majoritatea elevelor avea maghiara ca limbă maternă, procesul de maghiarizare fiind accentuat atât în mediul şvăbesc, cât şi în cel evreiesc, dar exemple precum cele de mai sus arată cât de nesigure sunt aceste înregistrări din documentele şcolare şi îndeamnă la utilizarea lor cu precauţie.

2.4. Originea geografică a elevelor

Distanţa de la care vin elevii pentru a studia la o şcoală arată zona de influenţă a acesteia şi dovedeşte notorietatea sa. O analiză complexă a acestei situaţii este imposibil de realizat, datorită modalităţilor diferite de înregistrare a datelor în registrele matricole. Astfel, în unele registre este indicată localitatea unde s-a născut eleva, în timp ce în altele se menţionează adresa de domiciliu a părinţilor. Util pentru demersul nostru este domiciliul părinţilor şi al elevei din perioada studiilor. Considerăm că este irelevantă alcătuirea unor statistici bazate pe locul de naştere al elevei, deoarece în multe situaţii acesta nu coincide cu adresa din perioada şcolarităţii şi deci nu reflectă gradul de atractivitate al şcolii55. în consecinţă ne vom baza în demersul nostru pe datele existente56.

Anul şcolar

Eleve din clasele cu frecvenţă

Elevele particulare

Total

Din oraşul Satu Mare

Din afara oraşului

Din oraşul Satu Mare

Din afara oraşului

Din oraşul Satu Mare

Din afara oraşului

1890- 1891

38

20--38 (65,51 %)

20 (34,39 %)

1894- 1895

76

64

4

31

80 (45,71 %)95 (54,25 %)

1899 - 1900

91

68

6

38

97 (47,78 %)106 (52,22 %)

52 Kornélia este trecută cu numele de familie Szűcs, iar Valéria cu numele de familie Szüts.

53 Anuarul Şcolii Civile: 1942-1943, p. 23.

54 Situaţia este identică şi în cazul celorlalte şcoli administrate de „surorile milostive” la Satu Mare, după cum vom vedea în capitolele următoare.

55 De exemplu din cele 35 de eleve particulare înscrise în anul şcolar 1894-1895, pentru 16 locul naşterii nu coincide cu domiciliul din momentul înscrierii la şcoală. în 1899-1900, din 44 de eleve particulare datele nu coincid la 19 eleve, în 1904-1905, din 22 de eleve datele nu corespund pentru 10 eleve, în 1909- 1910, din 30 de eleve, datele nu corespund pentru 12 eleve, în 1914-1915, din 52 eleve nu corespund la 23. Datele le-am extras şi comparat din Registrul matricol nr. 3. Nici la elevele de la cursuri cu frecvenţă nu este altă situaţie. Pentru anul şcolar 1915-1916, din totalul de 309 eleve înscrise, locul naşterii nu coincide cu domiciliul în cazul a 142 de eleve, iar pentru 10 eleve nu se poate stabili corespondenţa deoarece nu sunt înregistrate ambele tipuri de date. Cf. Registrul matricol nr. 5.

56 în registrele matricole pentru clasele cu frecvenţă, după înregistrarea datelor pentru fiecare an şcolar, este întocmit, de regulă, un tabel cu statistica anului respectiv. Acesta cuprinde şi două rubrici dedicate locului de unde provin elevele, în una din acestea fiind consemnate elevele din oraşul Satu Mare iar cele din comitat în cealaltă. în Registrul nr. 3, în care sunt cuprinse elevele particulare, se indică atât locul naşterii, cât şi adresa de domiciliu a elevelor.

75