Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Etnografie
Tóth Zoltán de cele tradiţionale, pentru că soiurile inter- şi intraspecifice în general nu sunt atât de sensibile, necesită mai puţină îngrijire şi dau recoltă mai bogată decât soiurile tradiţionale cum ar fi: Fetească regală, Muscat otonel, Riesling, Rulandă etc. La începutul anilor '80 s-au aclimatizat trei soiuri hibride: Zalagyöngye, Lakhegyi mézes şi Bianca. Luând în considerare condiţiile locale putem spune că alegerile au fost adecvate, aceste soiuri având rezistenţă relativ bună la ger şi fiind rezistente la boli şi dăunători. Soiul Zalagyöngye este sensibil la fâinare şi Lakhegyi mézes este puţin sensibil la putregai cenuşiu. în ultimii 10 ani organizarea anuală a concursurilor de vinuri în Cărei precum şi festivalurile de vinuri destinate popularizării vinurilor locale medaliate la concursurile susnumite, au avut un efect ameliorativ asupra viticulturii. Pe de o parte producătorii cu ocazia acestor concursuri pot beneficia de îndrumări ştiinţifice din partea arbitrilor invitaţi, pe de altă parte se pot familiariza cu o gamă mai largă de soiuri de vie prezente pe piaţa naţională şi internaţională. în categoria soiurilor pentru vin alb, introduse în ultimii 8 ani putem aminti: Aromat de Iaşi, Cserszegi fűszeres, Ezerfürtü, Kunleány, Viktória gyöngye şi Csillám. La Aromatul de Iaşi şi la Cserszegi fűszeres se poate obţine vin de calitate superioară, în schimb trebuie amintită sensibilitatea primului soi la putregai cenuşiu, iar ceea ce priveşte al doilea, rezistenţa redusă la secetă. Din celelalte patru soiuri se poate obţine vin de masă, Ezerfürtü fiind sensibil la secetă, în schimb ceilalţi trei prezintă rezistenţă destul de ridicată faţă de toţi factorii de mediu din zonă. în ceea ce priveşte gama soiurilor pentru vin roşu trebuie amintite: Medina, Amurg şi Herculeş - obţinut la Staţia de Cercetări Viticole Blaj - dau vin de calitate superioară, toate trei având o rezistenţă adecvată la cerinţele locale. în categoria strugurilor de masă merită să fie amintite soiurile Pölöskei muskotály, Nero, Ozana, Splendid şi Augusztusi muskotály, care dispun de o rezistenţă relativ bună, mai ales soiul Augusztusi muskotály. Privind provenienţa soiurilor sus amintite, în marea majoritate au fost aduse din Ungaria de la Abasár (de lângă Budapesta), iar cele de origine românească au fost aprovizionate de la Ciumbrud (zona Aiud) şi Miniş (zona Arad). Cu toate că zona Careiului nu asigură condiţii geografice şi climatice adecvate pentru producerea vinurilor de calitate superioară, la concursurile „Viile Sătmărene” în ultimii ani vinurile locale au fost medaliate cu argint şi aur5. Viitorul viticulturii Sătmărene depinde de doi factori: posibilităţile economicofinanciare şi ambiţiile localnicilor, care - privind rezultatele obţinute în ultimii ani, putem spera că nu se vor istovi. Vinăritul nu este doar o tradiţie, ci o adevărată credinţă. Oamenii locului spun că vinul nu este o băutură alcoolică oarecare. El are suflet, iar în unduirea lui prin pahare, se poate întrezări o adevărată poveste. Această poveste se poate savura cu adevărat în cramele şi beciurile existente în apropierea culturilor viticole. O activitate viticolă presupune, în toate timpurile, existenţa chiar rudimentară a unor teascuri, a unor recipiente, a unor construcţii, deci elemente de stabilitate. Acestea au făcut ca activitatea viticolă să determine şi să dezvolte o activitate meşteşugărească specifică, de care a fost tot timpul strâns legată. Unul dintre elementele de stabilitate este beciul, un spaţiu de depozitare şi de conservare 5 Inf. Serii Csilla, Cărei, jud. Satu Mare, 2013. 297
