Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Istorie
Irina Liuba Horvat Băiuţ 2.699 1.620 1.066 2 (0,07%)0 1 9 1 0 Giuleşti 3.366 3.359 1 2 (0,05%)0 4 0 0 0 Remetea Chioarului 3.003 2.405 431 2 (0,06%)0 164 1 0 0 Sălsig 3.176 3.025 13 2 (0,06%)0 136 0 0 0 Siliştea de Sus 5.196 5.185 3 1 0 7 0 0 0 Satulung 5.409 4.555 110 1 0 739 1 1 2 Suciu de Sus 6.222 5.979 145 1 0 97 0 0 0 Şomcuta Mare 7.708 6.810 167 1 0 722 3 5 0 Rozavlea 6.124 6.111 0 1 0 11 1 0 0 Poienile Izei 1.028 1.027 0 1 0 0 0 0 0 Moisei 9.023 9.011 4 1 0 0 7 0 0 Groşi 2.533 2.508 24 1 0 0 0 0 0 Dumbrăviţa 4.499 4.479 8 1 0 11 0 0 0 Budeşti 3.470 3.466 3 1 0 0 0 0 0 Boiu Mare 1.276 1.274 0 1 0 0 0 1 0 Bogdan Vodă 3.411 3.403 2 1 0 0 0 5 0 Băita de Sub Codru 1.919 1.897 2 1 0 19 0 0 0 Ardusat 2.543 2.518 16 1 0 8 0 0 0 Copalnic-Mănăstur 5.838 5.584 22 1 0 227 1 1 2 Judeţul Maramureş ____(total)____ 510.109 (100%) 418.405 (82,02%) 46 291 34.026 (6,67%) 56 (0,01%)8 913 1 954 445 19 Tabelul numărul 5 prezintă situaţia populaţiei din mediul rural al judeţului Maramureş potrivit recensământului organizat în anul 2002. Este prezentat numărul populaţiei ucrainene atât în satele compact ucrainene, cât şi în satele româneşti. Se observă că pentru satele compact ucrainene, comuna Poienile de sub Munte este locuită de cel mai mare număr de etnici ucraineni (9.696), iar Remeţi reprezintă comuna cu cel mai mic număr de ucraineni (2.260). Cu cât ne îndepărtăm mai mult de zona compact ucraineană, cu atât numărul acestora scade, în multe sate româneşti fiind declaraţi ucraineni doar câte o persoană. Foarte mulţi dintre cei care părăsesc satele compact ucrainene şi se stabilesc în alte regiuni îşi pierd identitatea etnică şi se integrează în mod natural în comunitatea românească sau în cea maghiară. Aceasta şi datorită faptului că îşi schimbă mediul lingvistic. Neavând cu cine comunica în limba maternă, biserica, învăţământul şi relaţiile interumane desfăşurându-se în limba română sau maghiară, 241
