Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

chiar Ministerul Apărării), au fost zadarnice, problema funcţionării Prefecturii nu se putea rezolva altfel decât prin construirea unui palat administrativ1. După cum am arătat cu altă ocazie, în condiţiile în care judeţul nu avea atunci disponibilităţi financiare şi neavând contractat nici un împrumut pentru acest scop, interimar, activitatea serviciului administrativ al Prefecturii s-a desfăşurat în clădirea Primăriei, serviciul financiar, cel contabil şi serviciul sanitar în edificiul Tribunalului, serviciul tehnic al drumurilor într-un spaţiu închiriat, iar Revizoratul şcolar în clădirea unei şcoli (azi Şcoala Generală „Constantin Brâncoveanu”). Acest statut de provizorat a durat mai bine de 11 ani, problema fiind rezolvată prin construirea unui nou sediu al Prefecturii la Satu Mare în timpul mandatului prefectului dr. Octavian Ardelean1 2, clădirea fiind cunoscută sub numele de Palatul Prefecturii sau Palatul Administrativ al judeţului Satu Mare, clădirea actuală a Muzeului Judeţean de pe Bulevardul Vasile Lucaciu nr. 21 (fostă Regele Ferdinand, nr 19 la momentul construcţiei).

ORGANIZAREA LICITAŢIILOR

în anul 1930 s-a anunţat oficial concursul pentru proiectul de construcţie a Palatului Prefecturii la care au participat 18 concurenţi, proiectele lor fiind examinate de un juriu la data de 27 mai 1930. Juriul a propus acordarea unui premiu a câte 30.000 lei pentru:

1. Arhitect Constantin Comanău, Bucureşti

2. Inginer arhitect Cornel Liuba şi profesor inginer arhitect M. Hubert, Timişoara

3. Arhitect Sterie Becu, Bucureşti

Cu suma de 10.000 lei au fost recompensaţi:

1. Inginer arhitect M. Samson - Olbaum Strasser, Cluj

2. Inginer arhitect H. Delavrancea Ghibor, Bucureşti

3. Inginer arhitect T. Niga - S. Teodorescu - S. Călugăreanu, Bucureşti

Aceeaşi comisie propune ca, utilizând ideile bune ale proiectelor premiate şi cumpărate, să se facă prin încredinţare directă un proiect, care va corespunde tuturor cerinţelor arhitectonice şi nevoilor administrative3.

Datorită crizei economice din perioada 1929-1933, cu efectele binecunoscute şi la nivel naţional şi local4, aceste demersuri au fost amânate. Abia în anul 1933 s-a reluat chestiunea

1 Referitor la mutarea reşedinţei de judeţ de la Cărei la Satu Mare şi chestiunea schimbului imobiliar, vezi pe larg Claudiu Porumbăcean, Paula Virág, Schimbarea reşedinţei Prefecturii de la Cărei la Satu Mare, în „Acta Musei Porolissensis” (AMP), Zalău, 2017, 20 p, în curs de publicare.

2 Una din cele mai reprezentative personalităţi ale vieţii medicale şi politice sătmărene, Octavian Ardelean (1899-1974) s-a născut la 24 septembrie 1899 în localitatea Negreşti, comitatul Satu Mare şi era fiul lui Demetriu Ardelean şi Maria Kocsis. A absolvit liceul şi examenul de bacalaureat la Seghedin, urmând apoi Facultatea de Medicină la Budapesta, Bucureşti şi Cluj şi un stadiu de studii şi practică medicală la Paris, Londra şi în Suedia pentru specializare în radiografie. începând cu anul 1922 va practica medicina în Satu Mare, devenind medic la Spitalul orăşenesc, apoi medic primar, şeful secţiei de radiologie şi chiar director al acestui spital. Perioada de apogeu a carierei sale politice a fost marcată de numirea sa în funcţia de prefect al judeţului Satu Mare în intervalul 20 aprilie 1935 - 29 decembrie 1937. Este o perioadă de maximă dezvoltare a judeţului Satu Mare, cu realizări de excepţie în toate domeniile vieţii social-economice, politice, administrative şi culturale. Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, Oameni din Sătmar, Ed. Solstiţiu, Satu Mare, 2000, p. 15-17.

5 *** în serviciul patriei. Dare de seamă asupra realizărilor înfăptuite în judeţul Satu Mare (1933-1937), Satu Mare, 1938, p. 153.

4 Claudiu Porumbăcean, Efectele sociale ale marii crize economice în oraşul Satu Mare reflectate în presa locală (1929-1933), în Angela Rus, Ottmar Traşcă, Virgiliu Ţârău (coord.) „Transilvania în modernitatea românească. De la mişcarea naţională la autodeterminare şi integrare. In honorem Gheorghe Iancu”, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, p. 380-402.

Construcţia Palatului Prefecturii din Judeţul Satu Mare (II)...

124