Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

ment ce în 1733 s-au născut în sat cinci copii români12. De altfel în 1750 sunt amintiţi în Lelei 34 de greco-catolici13, cu siguranţă români. Tot acum este atestată şi biserica acestora, o construcţie din lemn14. La mijlocul secolului familia Wesselényi colonizează populaţie germană, mai cu seamă la Hodod şi doar câteva familii în Lelei. La începutul secolului al XIX-lea, în Lelei trăiau 105 familii aparţinând micii nobilimi, din care 20 erau scutiţi de plata impozitelor15.

Secolul al XIX-lea aduce noi reforme administrative. în anul 1854 au fost reînfiinţate comitatele Crasna şi Solnocul de Mijloc. Odată cu reforma administrativă din 1876, aceste două comitate au fost desfiinţate. în locul lor a luat fiinţă comitatul Sălajului adăugându-se 27 comune din comitatul Dăbâca şi două comune din comitatul Cojocna. Reşedinţa, încă din acea perioadă (1876), s-a stabilit la Zalău16. în aceste noi condiţii, satul Lelei se afla în nord-vestul Comitatului Sălaj, la graniţa acestuia cu Satu Mare, fiind inclus în plasa Cehu Silvaniei.

Desigur că pentru secolul al XIX-lea informaţiile documentare sporesc considerabil, un rol important în acest sens jucându-1 recensămintele. La 1847 sunt înregistraţi 1.090 de locuitori, din care: 10 romano-catolici, 135 greco-catolici şi 945 reformaţi17.

Recensământul din 185718 furnizează următoarele date: numărul locuitorilor era de 811 (399 bărbaţi şi 395 femei), din care reformaţi: - 676, greco-catolici - 129, romano-catolici - 8 şi izraeliţi - 21. Au fost numărate 178 case.

Următoarele recensăminte înregistrează date mai complexe: naţionalitatea, gradul de alfabetizare, materialul din care sunt construite locuinţele etc. La recensământul din 1880 se înregistra următoarea situaţie19: 750 locuitori (592 maghiari, 135 români, 2 germani, unul de altă naţionalitate şi 20 cu limba maternă necunoscută); reformaţi - 591, greco-catolici - 136, izraeliţi - 18 (remarcăm că evreii nu sunt prezentaţi separat la naţionalităţi, de unde rezultă şi o neconcordanţă a datelor), romano-catolici - 3 şi evanghelici - 2; 241 locuitori erau „alfabetizaţi”; numărul de case era de 177.

Amintim că, la 20 februarie 1886, în Lelei se năştea Béla Kun, iniţial Béla Cohen, viitorul conducător al Ungariei bolşevice (21 martie 1919 - 13 noiembrie 1919), ceea mai cunoscută personalitate pe care a dat-o satul. Tatăl său era de origine evreu şi de profesie era notar în Cehu Silvaniei20.

Recensământul din 190021 furniza următoarele date: număr de locuitori - 942 din care 807 maghiari şi 135 români. Pe religie - 749 reformaţi, 145 greco-catolici, 30 izraeliţi, 12 romano-catolici, 6 evanghelici (observăm că germanii şi evreii nu mai sunt menţionaţi ca naţiuni distincte de cea maghiară). 349 de locuitori erau ştiutori de carte. 929 ştiau ungureşte (rezultă că 14 locuitori nu vorbeau limba oficială). Erau înregistrate 201 case din care: una de cărămidă, şapte de piatră şi pământ, 65 de chirpici şi 128 de lemn. Acoperişul era din ţiglă la cinci case, şindrilă la 50 de case şi din trestie sau paie la 146 locuinţe.

Contribuţii la istoria bisericii şi comunităţii româneşti din Lelei

12 Ibidem, p. 22.

13 Ibidem.

14 Ibidem.

15 Ibidem, p. 20.

16 Cornel Grad, op. cit., p. 139.

17 dr. Petri Mór, op. cit., voi. IV, p. 22.

18 Traian Rotariu, Maria Semeniuc, Iulian Pah, Mezei Elemer, Recensământul din 1857. Transilvania. Studia Censualia Transsilvanica, Ed. Staff, ed. a II-a, Cluj-Napoca, 1997, pp. 424-425.

19 Traian Rotariu, Maria Semeniuc, Mezei Elemer, Recensământul din 1880. Transilvania. Studia Censualia Transsilvanica, Ed. Staff, Cluj-Napoca, 1997, pp. 280-281.

20 http://hu.wikipedia.org/wiki/KunBela (accesat la 6 aprilie 2013).

21 Traian Rotariu, Maria Semeniuc, Mezei Elemer, Recensământul din 1900. Transilvania. Studia Censualia Transsilvanica, Ed. Staff, Cluj-Napoca, 1999, pp. 476-477 şi 488-489.

12